Variația cuvintelor în timp și spațiu. A toci și a învăța

1. Citește definiția din dicționar: „tocilár, -ă, tocilari, -e, s. m. și f. 1. Persoană care se ocupă cu ascuțitul instrumentelor de tăiat (la tocilă). 2. Fig. Elev sau student care își învață lecțiile pe dinafară, în mod mecanic; bucher. – Tocilă + suf. -ar.” a) Precizează din ce cuvânt s-a format substantivul „tocilar”. b) Explică, în două-trei enunțuri, cum crezi că a ajuns un cuvânt legat de ascuțitul cuțitelor să denumească un anumit fel de elev.

2. Scrie câte un enunț în care să folosești substantivul „tocilar” cu fiecare dintre cele două sensuri din dicționar. După fiecare enunț, precizează, folosind un numeral ordinal, sensul cu care ai utilizat cuvântul (de exemplu: „Am folosit cuvântul cu sensul al … .”).

3. Explică, în trei-patru enunțuri, diferența dintre „a toci” o lecție și „a învăța” o lecție. Dă câte un exemplu de comportament al unui elev pentru fiecare situație.

4. Cuvintele apar, dispar sau își schimbă sensul în timp. Împarte cuvintele următoare în două grupe: cuvinte pe care le-ar fi folosit un școlar din vremea lui Nică (personajul lui Ion Creangă) și cuvinte folosite de un elev de azi: condei, laptop, călimară, pix, ceaslov, tabletă, tăbliță, aplicație. Apoi explică într-un enunț ce înțelege un elev de azi prin „tabletă” și ce însemna, în vechime, o „tăbliță” pentru un școlar.

5. Cuvintele variază și în spațiu: în diferite regiuni ale țării, același obiect poate avea nume diferite. Scrie cuvântul din limba standard (cel folosit în manuale și în dicționarele obișnuite) pentru fiecare dintre următoarele cuvinte regionale: pită, curechi, harbuz, barabule. Apoi precizează într-un enunț în ce situații este potrivit să folosim cuvintele regionale și în ce situații este bine să folosim cuvintele din limba standard.

6. Cuvântul „tocilar” poate fi folosit uneori pentru a jigni un coleg. a) Scrie un sinonim pentru „tocilar”, cu sensul al doilea din dicționar. b) Scrie două adjective care exprimă, în mod pozitiv, faptul că un elev învață mult (de exemplu, ce cuvinte ai folosi pentru a lăuda un coleg harnic). c) Reformulează politicos enunțul: „Ești un tocilar, stai mereu cu nasul în cărți!”

7. Explică, în cinci-șase enunțuri, înțelesul proverbului „Ai carte, ai parte.” În răspunsul tău, arată dacă proverbul se referă la învățatul pe dinafară sau la învățarea adevărată și motivează-ți părerea printr-un exemplu din viața ta sau din lecturile tale.

8. Un coleg de clasă îți spune că învață lecțiile pe de rost, fără să le înțeleagă, și apoi le uită repede. Redactează un paragraf de 6-8 enunțuri în care să-i dai sfaturi despre cum să învețe cu adevărat, nu să tocească. Folosește cel puțin un enunț imperativ, verbul „a învăța” și un numeral ordinal (de exemplu: „În primul rând…”). Respectă regulile de scriere și de punctuație.