Vrem să folosim Google Analytics ca să vedem câte persoane vizitează EducațieAI și ce pagini citesc. Google Analytics se încarcă și pune cookie-uri doar dacă accepți. Îți poți schimba alegerea oricând din „Setări cookie-uri”, în subsolul paginii. Detaliile sunt în politica de confidențialitate.

Generat din manualul „Limba și literatura română clasa a VII-a”, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, lecția „Deșteaptă-te, române! de Andrei Mureșanu”, paginile 145–147.

Deșteaptă-te, române! de Andrei Mureșanu – fișă de exerciții

Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a

Nume elev: ____________________Data: ____________

  1. 1. Citește cu atenție poezia „Deșteaptă-te, române!” de Andrei Mureșanu. Explică, în 2–3 enunțuri, semnificația sintagmei „somnul cel de moarte” din primul vers. Precizează și ce sens are verbul „deșteaptă-te” în context: propriu sau figurat.

  2. 2. Structura „Acum ori niciodată” apare de mai multe ori în poezie. Transcrie două versuri care o conțin. Apoi explică, în 2–3 enunțuri, ce efect are repetarea ei asupra mesajului textului.

  3. 3. Poetul face apel la trecutul glorios al neamului. Numește trei personalități istorice evocate în poezie și transcrie versurile în care apar. Explică, într-un enunț, de ce sunt amintite aceste personalități.

  4. 4. Identifică în poezie câte un exemplu pentru fiecare dintre figurile de stil de mai jos și transcrie versul în care apare: a) o comparație; b) o enumerație; c) un epitet. Pentru comparație, precizează între ce elemente se stabilește asemănarea.

  5. 5. Se dă strofa: „Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină, Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!” a) Identifică un substantiv în cazul vocativ și precizează semnul de punctuație care îl însoțește. b) Precizează ce idee exprimă ultimele două versuri ale strofei.

  6. 6. Se dă versul: „Înalță-ți lata frunte și cată-n giur de tine”. a) Transcrie verbele la modul imperativ. b) Precizează persoana și numărul acestor verbe. c) Explică, într-un enunț, de ce poetul folosește frecvent modul imperativ în această poezie.

  7. 7. În strofa care începe cu versul „N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie”, poetul afirmă că dușmanii vor „să ne răpească limba”. Explică, în 3–4 enunțuri, de ce limba este prezentată ca un bun pentru care românii sunt gata să-și dea viața. Ce legătură există între limbă și identitatea unui popor?

  8. 8. Redactează un text de 100–150 de cuvinte în care să explici de ce poezia „Deșteaptă-te, române!” a devenit imnul național al României. Vei avea în vedere: • să precizezi două idei/sentimente exprimate în poezie (de exemplu: dorința de libertate, unitatea națională, patriotismul); • să ilustrezi fiecare idee cu câte un vers sau o secvență din text; • să respecți structura textului (introducere, cuprins, încheiere) și normele de ortografie și de punctuație.

Fișe asemănătoare

AI-ul pregătește. Tu ai mai mult timp pentru ceea ce contează.

Contul e gratuit și are o limită lunară de generări.

Generează o fișă