Deșteaptă-te, române! de Andrei Mureșanu – fișă de exerciții

1. Citește versurile: „Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, / În care te-adânciră barbarii de tirani!”. Dicționarul explicativ dă verbului „a (se) deștepta” trei sensuri: 1. a (se) trezi din somn, din letargie, din amorțeală; 2. (despre sentimente, idei) a se ivi, a se stârni; 3. a deveni conștient, a-și da seama de realități. Precizează ce sens are verbul în primul vers. Explică, în 2–3 enunțuri, ce îi cere poetul românului prin acest îndemn.

2. Scrie forma actuală a cuvintelor evidențiate din versurile de mai jos: a) „Că-n ASTE mâini mai curge un sânge de roman” b) „Decât să fim sclavi iarăși în vechiul NOST' pământ!” c) „În care te-ADÂNCIRĂ barbarii de tirani!” (Rescrie verbul la timpul perfect compus.) Precizează, într-un enunț, de ce crezi că poetul a folosit forma scurtă „nost'” în locul formei întregi.

3. Explică semnificația metaforei „somnul cel de moarte” din primul vers al poeziei. Ce stare a poporului român sugerează această imagine? Răspunde în 3–4 enunțuri.

4. Structura „Acum ori niciodată” apare de mai multe ori în poezie. Numește figura de stil realizată prin reluarea acestei structuri. Explică, în 2–3 enunțuri, ce rol are ea în textul poeziei: ce transmite despre momentul istoric și despre atitudinea poetului.

5. Citește versurile: „Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, / Româna națiune, ai voștri strănepoți”. Precizează cine sunt personalitățile istorice numite aici. Explică, în 3–4 enunțuri, de ce poetul se adresează acestor „umbre” și ce legătură stabilește între ele și românii din vremea sa.

6. În versul „Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte”: a) identifică substantivul la cazul vocativ și precizează ce rol are în comunicare; b) identifică verbul la modul imperativ; c) explică de ce substantivul „române” este despărțit prin virgule de restul versului. Scrie apoi un enunț propriu, cu un îndemn adresat colegilor tăi, care să conțină un substantiv la vocativ și un verb la imperativ, cu punctuația corectă.

7. Poezia, publicată în 1848 sub titlul „Un răsunet”, a fost transpusă pe muzică și a devenit imnul revoluționarilor de la 1848, iar după Revoluția din 1989 a devenit imnul național al României. Explică, în 3–4 enunțuri, de ce crezi că acest text a fost ales imn național în 1989. Folosește cel puțin o idee din text, de exemplu deviza „Viață-n libertate ori moarte!”. Precizează apoi un comportament adecvat atunci când se intonează imnul național. Spune dacă acest comportament este asemănător cu cel din alte țări.

8. Redactează un text de 80–120 de cuvinte în care să prezinți ce semnificație are pentru tine astăzi îndemnul din poezia „Deșteaptă-te, române!”. Valorifică cel puțin două versuri sau sintagme din text. Respectă normele de ortografie și de punctuație. Organizează textul în introducere, cuprins și încheiere.