Vrem să folosim Google Analytics ca să vedem câte persoane vizitează EducațieAI și ce pagini citesc. Google Analytics se încarcă și pune cookie-uri doar dacă accepți. Îți poți schimba alegerea oricând din „Setări cookie-uri”, în subsolul paginii. Detaliile sunt în politica de confidențialitate.

Generat din manualul „Limba și literatura română clasa a VII-a”, ARAMIS PRINT, lecția „Evaluare”, pagina 98.

Evaluare – Unitatea 3: textul dramatic (fragment din „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian) și recapitularea noțiunilor de morfosintaxă

Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a

Nume elev: ____________________Data: ____________

  1. 1. Citește din nou fragmentul de text dramatic în care apar personajele Necunoscuta, Șeful și Profesorul. Răspunde, în 3–4 enunțuri, la următoarele întrebări: Unde se petrece întâmplarea? Ce dorește Necunoscuta? Ce piedici apar în calea dorinței ei? Ce soluții propun cele două personaje masculine?

  2. 2. Când Necunoscuta spune „Aici, în câmp”, Șeful răspunde „(Jignit): Cum în câmp, doamnă? Cum în câmp? Dați-mi voie? Sunteți într-un oraș.” Apoi el și Profesorul enumeră instituțiile și numărul locuitorilor. a) Explică de ce se simte jignit Șeful și ce intenție de comunicare are replica lui. b) Profesorul precizează „(Cu puțină amărăciune): 8.245 la ultimul recensământ.” Ce crezi că dezvăluie amărăciunea lui despre felul în care își vede orașul? Formulează răspunsul în 4–5 enunțuri și sprijină-l pe cel puțin o secvență din text.

  3. 3. a) Transcrie din fragment trei indicații scenice (didascalii). b) Explică rolul fiecăreia dintre ele: ce informație îi oferă cititorului sau actorului despre personaj? c) Numește alte două trăsături ale textului dramatic pe care le poți observa în fragment.

  4. 4. Rezolvă cerințele de vocabular: a) Explică sensul cuvintelor „recensământ” și „amărăciune”, așa cum sunt folosite în fragment. b) Scrie câte un sinonim potrivit pentru cuvintele „jignit” și „gânditoare”. c) Alcătuiește două enunțuri cu substantivul „câmp”: în primul să aibă sens propriu, iar în al doilea sens figurat. Precizează ce înțelege Necunoscuta prin expresia „în câmp”.

  5. 5. a) Precizează modul și timpul verbelor subliniate mental în enunțurile următoare: „Dați-mi voie?”; „eram la București după treburi”; „Ce-ar fi s-o ducem la spital?” (verbele: ar fi, ducem); „vom fi 8.247”; „Zicem că a avut un accident” (verbele: zicem, a avut); „Aș vrea să se termine” (verbele: aș vrea, se termine). b) Cuvintele „jignit” și „îngrijorat” din indicațiile scenice „(Jignit)” și „(Îngrijorat din nou)” provin din verbe. Numește forma verbală nepersonală de la care provin și scrie, pentru verbul „a se îngrijora”, celelalte trei forme nepersonale.

  6. 6. Identifică predicatele din secvențele de mai jos și precizează felul fiecăruia (verbal sau nominal). Pentru predicatul nominal, numește verbul copulativ și numele predicativ. Secvențe: „Sunteți într-un oraș.”; „Asta n-ar fi nimic. Îl plătim mâine, dar n-aveți acte.” Explică, într-un enunț, de ce verbul „a fi” nu are același rol în cele două secvențe.

  7. 7. Precizează cazul și funcția sintactică a substantivelor scrise între paranteze drepte în următoarele secvențe: „Sunteți într-un [oraș].”; „8.245 la ultimul [recensământ].”; „eram la [București] după treburi”; „dar n-aveți [acte]”; „Nu-l ascultați, [doamnă].”

  8. 8. Redactează o continuare a scenei, de 80–100 de cuvinte, în care Necunoscuta, Șeful și Profesorul găsesc o soluție pentru noaptea pe care ea trebuie s-o petreacă în oraș. Respectă convențiile textului dramatic: numele personajelor înaintea replicilor, cel puțin patru replici și cel puțin două indicații scenice care arată starea sau gesturile personajelor. Păstrează trăsăturile personajelor din fragment (Necunoscuta – nerăbdătoare și misterioasă, Șeful – mândru de orașul lui, Profesorul – atent și îngrijorat).

Fișe asemănătoare

AI-ul pregătește. Tu ai mai mult timp pentru ceea ce contează.

Contul e gratuit și are o limită lunară de generări.

Generează o fișă