Reflecții asupra limbajului și a structurii textului liric – „Deșteaptă-te, române!” de Andrei Mureșanu
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește prima strofă a poeziei „Deșteaptă-te, române!”: „Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți altă soartă, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!” a) Transcrie din strofă un substantiv în cazul vocativ și două verbe la modul imperativ. b) Explică, în 2-3 enunțuri, ce rol au aceste mărci lingvistice în textul liric.
2. Citește a treia strofă a poeziei: „Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, «Viața-n libertate ori moarte!» strigă toți.” Precizează tipul strofei după numărul de versuri, transcrie perechile de cuvinte care rimează și numește tipul de rimă.
3. Citește strofa a doua a poeziei: „Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian!” a) Transcrie două verbe și un pronume/adjectiv pronominal care marchează persoana I, numărul plural. b) Explică, în 30-50 de cuvinte, de ce eul liric vorbește la plural în aceste versuri.
4. În versul „Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte” apare structura „somnul cel de moarte”. Precizează ce figură de stil este și explică, în 2-3 enunțuri, ce semnificație are aceasta în contextul poeziei.
5. În strofa a treia, poetul se adresează „mărețelor umbre”: „Mihai, Ștefan, Corvine”. a) Precizează cine sunt personalitățile numite și ce figură de stil se realizează prin înșiruirea numelor lor. b) Explică, în 30-50 de cuvinte, de ce își îndreaptă eul liric chemarea către acești înaintași.
6. Citește versurile: „Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ!” Identifică figura de stil construită pe opoziția dintre două idei și explică, în 30-50 de cuvinte, ce atitudine a eului liric exprimă aceasta.
7. Observă punctuația din poezia „Deșteaptă-te, române!”. Numește semnul de punctuație care apare la finalul mai multor versuri și explică, în 2-3 enunțuri, ce sentimente sau ce ton sugerează acesta. Ilustrează cu un vers din text.
8. Redactează un text de 80-120 de cuvinte în care să arăți prin ce se deosebește poezia „Deșteaptă-te, române!” de un text narativ literar. Vei avea în vedere: • să precizezi o trăsătură de structură și o trăsătură de limbaj specifice textului liric; • să ilustrezi fiecare trăsătură cu câte o secvență din poezie; • să respecți normele de ortografie și de punctuație.