Textul liric – trăsături, voce lirică, planuri și mijloace artistice

1. Citește strofa de mai jos, din poezia „Dorința” de Mihai Eminescu: „Și în brațele-mi întinse Să alergi, pe piept să-mi cazi, Să-ți desprind din creștet vălul, Să-l ridic de pe obraz.” Transcrie din strofă două verbe la persoana I și două pronume (sau forme pronominale) de persoana I. Explică apoi, în 2–3 enunțuri, ce arată aceste mărci despre vocea care vorbește în poezie.

2. Citește prima strofă din poezia „Dorința” de Mihai Eminescu: „Vino-n codru la izvorul Care tremură pe prund, Unde prispa cea de brazde Crengi plecate o ascund.” Precizează două sentimente sau stări transmise de vocea lirică în această strofă. Pentru fiecare, citează cuvântul sau secvența care îl sugerează.

3. Citește strofa de mai jos, din poezia „Dorința” de Mihai Eminescu: „Pe genunchii mei ședea-vei, Vom fi singuri-singurei, Iar în păr înfiorate Or să-ți cadă flori de tei.” Alcătuiește un tabel cu două coloane: „Planul exterior, al naturii” și „Planul interior, al sentimentelor”. Trece în fiecare coloană câte o secvență din strofă. Explică apoi, în 2–3 enunțuri, legătura dintre cele două planuri.

4. Citește două dintre sensurile cuvântului „liric” din dicționar: 1. (mai ales despre poezii) Care exprimă direct stări afective personale, sentimente. 2. Care aparține poeziei (sau literaturii) lirice. Alcătuiește câte un enunț pentru fiecare sens. Nu folosi enunțurile din manual.

5. Citește versurile de mai jos, din poezia „Dorința” de Mihai Eminescu: „Vino-n codru la izvorul Care tremură pe prund […] Vom fi singuri-singurei, Iar în păr înfiorate Or să-ți cadă flori de tei.” Transcrie din versuri două figuri de stil diferite și numește-le. Pentru una dintre ele, explică, în 1–2 enunțuri, ce emoție sau imagine sugerează.

6. Citește fragmentele de mai jos. Fragmentul A: „Ana a plecat dimineața spre pădure. Pe drum s-a întâlnit cu bunicul ei, care i-a spus că izvorul a secat de o săptămână.” Fragmentul B: „Mi-e dor de-al toamnei cer senin, / De frunza ce se-așterne lin, / Și-n suflet tremură-un suspin.” Precizează care dintre fragmente aparține textului liric. Justifică alegerea prin două argumente, pe baza trăsăturilor textului liric studiate.

7. În poezia „Dorința” de Mihai Eminescu apar forme verbale precum „Vino”, „să alergi”, „să-mi cazi”. Precizează cui i se adresează vocea lirică prin aceste verbe. Explică, în 2–3 enunțuri, ce dorință exprimă astfel vocea lirică și cum contribuie aceste forme verbale la transmiterea directă a sentimentelor.

8. Citește strofa de mai jos, din poezia „Dorința” de Mihai Eminescu: „Vino-n codru la izvorul Care tremură pe prund, Unde prispa cea de brazde Crengi plecate o ascund.” Redactează un text de 60–90 de cuvinte în care să prezinți două trăsături ale textului liric prezente în această strofă. Ilustrează fiecare trăsătură cu o secvență citată din strofă. Respectă normele de ortografie și de punctuație.