Oameni și fapte: efectele știrilor false
Disciplina: Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiarăClasa: a 8-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Explică, în 2-3 enunțuri, ce este o știre falsă (fake-news). Precizează apoi două motive pentru care oamenii cred uneori știrile false.
2. Alege două dintre efectele știrilor false prezentate în textul din lecție (de exemplu: dezinformare și confuzie, răspândirea fricii și a panicii, neîncrederea în mass-media, efecte asupra sănătății publice). Pentru fiecare efect, dă câte un exemplu concret, imaginat de tine, din viața unei comunități (școală, oraș, familie).
3. Citește titlul de știre: „ULTIMA ORĂ! Toate școlile se închid de mâine pentru o lună întreagă! Distribuie urgent!”. Precizează trei indicii care te fac să bănuiești că știrea ar putea fi falsă. Scrie apoi doi pași prin care ai verifica dacă informația este adevărată.
4. În textul din lecție apare enunțul: „Știrile false pot contribui la crearea unor diviziuni profunde în societate”. Explică sensul cuvântului „profunde” în acest context, apoi scrie un sinonim și un antonim pentru el. Alcătuiește un enunț în care cuvântul „profund” să aibă sensul propriu, legat de adâncimea unui loc sau a unui obiect.
5. Termenul „fake-news” este un împrumut din limba engleză. Scrie un echivalent românesc pentru acest termen. Notează apoi alte trei cuvinte din limba engleză folosite des în limba română în legătură cu mediul digital, de exemplu „a posta”. Pentru unul dintre ele, alcătuiește un enunț.
6. Imaginează-ți că un coleg îți spune: „Am văzut pe internet un videoclip cu un actor celebru care spune că a renunțat la carieră. Sigur e adevărat, l-am văzut cu ochii mei!”. Scrie un dialog de 6-8 replici între tine și coleg, în care îi explici politicos de ce un videoclip creat cu ajutorul inteligenței artificiale poate fi fals. Respectă semnele de punctuație specifice dialogului.
7. Gândește-te la o persoană (din România, din comunitatea ta maternă sau de oriunde din lume) ori la o instituție care luptă pentru informarea corectă a publicului: un jurnalist, un profesor, un om de știință, o organizație care verifică știrile. Prezintă, în 50-80 de cuvinte, ce face această persoană sau instituție și ce valori promovează prin faptele sale.
8. Redactează un text argumentativ de 70-100 de cuvinte în care să răspunzi la întrebarea: „Este gândirea critică cea mai bună apărare împotriva știrilor false?”. Vei avea în vedere: respectarea structurii textului argumentativ (ipoteză, argumente, concluzie); formularea a cel puțin două argumente susținute de exemple; folosirea conectorilor specifici (în primul rând, de asemenea, prin urmare, în concluzie); corectitudinea exprimării și a redactării.