Cartea de piatră, de Vladimir Colin: fișă de exerciții
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 5-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Recitește începutul textului „Cartea de piatră”, de Vladimir Colin. Băiatul zboară agățat de coada zmeului de hârtie. Explică, în 2-3 enunțuri, cum descoperă el că poate conduce zmeul. Precizează ce face băiatul cu mâinile și cum răspunde zmeul de fiecare dată.
2. Scrie câte un sinonim potrivit pentru cuvintele subliniate în secvențele următoare din text. Ține cont de sensul pe care îl au în context: a) „scoarțele de piatră se ridicară anevoie”; b) „Doar să-mi dezmorțesc oleacă picioarele”; c) „norii albi și vineți [...] se rezemau istoviți în coate”; d) „și, răvășit, citi fără încetare”; e) „tunete năprasnice zguduiră muntele”. (Cuvintele de înlocuit: anevoie, oleacă, istoviți, răvășit, năprasnice.)
3. În dialogul dintre băiat și zmeu apar câteva expresii populare: • „v-ați cam luat nasul la purtare” (spune zmeul despre oameni); • „băiatul nu mai știu pe unde să-și scoată cămașa”; • „încercând s-o dreagă”. a) Explică, cu cuvintele tale, ce înseamnă fiecare expresie. b) Alcătuiește un enunț propriu, despre o întâmplare din viața de școală, în care să folosești una dintre cele trei expresii.
4. Citește secvența: „— Și mai frumos! îi aminti zmeul de hârtie, iar băiatul se grăbi să întărească: — De bună seamă! Mai frumos și mai de preț... Ce ne-am face fără zmeie? — De! Mă-ntreb și eu... zise zmeul, umflându-se în penele lui de lemn”. a) Numește o trăsătură a zmeului care reiese din această secvență. b) Justifică trăsătura aleasă cu două cuvinte sau grupuri de cuvinte din text. c) Spune, într-un enunț, cum folosește băiatul această trăsătură a zmeului în avantajul lui.
5. Locul pe care coboară cei doi este numit în text, de mai multe ori, „netedă ca sticla, albă ca spuma, uitată ca uitarea”. Structura apare când ajung pe munte, când se lasă noaptea și la sfârșit, după ce cartea dispare. a) De ce crezi că autorul repetă aceeași structură de trei ori? Explică în 2-3 enunțuri. b) Ce arată repetarea ei la final despre locul respectiv?
6. Precizează modul și timpul verbelor subliniate în secvențele de mai jos, extrase din text: a) „băiatul se repezi și sări pe fila aceea de piatră”: se repezi, sări; b) „Filele de piatră se ridicau încetișor”: se ridicau; c) „Nu privise-n jos”: privise; d) „zmeul de hârtie îl poartă mai departe”: poartă. Apoi rescrie secvența de la punctul a), trecând verbele la modul indicativ, timpul perfect compus.
7. Citește finalul textului: „Acu, mai ieri s-a-mplinit mia de ani [...] iar băiatul-moșneag s-a agățat de zmeul lui de hârtie și-amândoi s-au dus, s-au dus și-au adus povești de sus... Nu le știți?... Să vi le spun. De răbdare, am răbdare, dar vă rog să-mi dați tutun...” a) Cine crezi că este povestitorul care vorbește la final? Argumentează cu un indiciu din text. b) De ce colindă băiatul lumea timp de aproape o mie de ani? Ce valoare importantă pentru oameni promovează astfel textul? Răspunde în 2-3 enunțuri.
8. Imaginează-ți că ești unul dintre oamenii la care a ajuns băiatul-moșneag cu zmeul lui. Scrie, în 70-90 de cuvinte, unul dintre Basmele Omului pe care ți l-ar fi putut spune după ce l-a citit în Cartea Pământului. Respectă următoarele cerințe: • dă un titlu potrivit poveștii; • respectă momentele unei întâmplări: început, desfășurare, final; • include cel puțin un element fantastic; • respectă regulile de ortografie și de punctuație.