Cum asculți un text? Textul oral, sunetele limbii române și dicționarul

1. Roagă un coleg să îți citească cu voce tare știrea de mai jos, transmisă la radio. Ascult-o cu atenție. „Bună dimineața, dragi ascultători! Vă transmitem o veste din orașul Pădureni. Sâmbătă, 12 octombrie, Biblioteca orășenească organizează «Ziua Cuvintelor». Elevii de gimnaziu sunt invitați la un concurs de căutare a cuvintelor în dicționar. Concursul începe la ora 10 și durează două ore. Câștigătorii vor primi câte un dicționar explicativ ilustrat. Organizatorii doresc să-i apropie pe copii de cărți și de folosirea corectă a limbii române. Înscrierea este gratuită și se face la sediul bibliotecii. Ați ascultat știrile Radio Școala. O zi frumoasă!” Răspunde în scris: a) Care este informația principală transmisă de știre? Formulează ideea principală într-un enunț. b) Care este tema știrii? c) Notează două cuvinte-cheie din știre și explică de ce le-ai ales.

2. Pe baza știrii de la itemul 1, răspunde la întrebările de mai jos, care cer informații de detaliu: a) Unde are loc evenimentul? b) Când începe concursul și cât durează? c) Ce premiu vor primi câștigătorii? d) De ce organizează biblioteca acest eveniment? e) Câți elevi s-au înscris deja la concurs? Dacă răspunsul la o întrebare nu se regăsește în știre, scrie acest lucru și explică de ce.

3. Când vorbește la radio, vorbitorul nu se află față în față cu ascultătorii. Ca să fie înțeles, el trebuie să folosească formule de adresare potrivite, să nu se abată de la subiect și să formuleze enunțuri corecte și scurte. a) Transcrie din știrea de la itemul 1 o formulă de adresare către ascultători și o formulă de încheiere. b) Explică, în 1–2 enunțuri, de ce un vorbitor de la radio trebuie să pronunțe clar și suficient de tare cuvintele. c) Alege din știre un cuvânt pe care l-ai rosti mai apăsat sau înaintea căruia ai face o mică pauză, dacă ai citi știrea la radio. Explică ce informație suplimentară primește astfel ascultătorul.

4. Adaugă un semn diacritic (căciulă, circumflex sau virguliță) unei litere din fiecare cuvânt de mai jos, pentru a obține un cuvânt nou: mana, rau, par, tara, casa. Scrie cuvintele obținute și numește semnul diacritic folosit în fiecare caz. Apoi alcătuiește un enunț în care să folosești două dintre cuvintele noi.

5. Observă sunetele din cuvintele: radio, școală, pâine, cuvânt. a) Scrie vocalele și consoanele din cuvântul „radio”. b) Precizează care sunet este semivocală în cuvântul „școală” și care sunet este semivocală în cuvântul „pâine”. Explică de ce aceste sunete sunt semivocale. c) Explică, folosind un exemplu, de ce o consoană nu poate fi rostită singură la fel de clar ca o vocală.

6. a) Desparte în silabe cuvintele: ascultător, dicționar, bibliotecă. Precizează câte silabe are fiecare cuvânt. b) Cuvântul „copii” are sensuri diferite, în funcție de silaba pe care cade accentul: cópii și copíi. Alcătuiește câte un enunț pentru fiecare dintre cele două forme, astfel încât sensul să fie clar. Scrie accentul pe silaba potrivită. c) Explică ce înseamnă faptul că accentul nu are loc fix în limba română.

7. Ordonează cuvintele de mai jos în ordinea în care le-ai găsi într-un dicționar: vorbitor, dicționar, accent, dialog, vocală, ascultător, diacritic. Explică apoi, într-un enunț, cum ai procedat pentru cuvintele care încep cu aceeași literă (de exemplu, „dicționar”, „dialog” și „diacritic”).

8. Un elev a spus la ora de română: „Am făcut o greșală la temă, dar nu-i grav, mai greșăsc și eu, că nu merg la servici!” a) Identifică abaterile de la limba standard din enunț și rescrie enunțul corect. b) Precizează ce dicționar ar trebui să consulte elevul pentru a verifica forma corectă a cuvintelor: DEX sau DOOM? Justifică alegerea. c) Cuvântul „ortoepie” provine din cuvântul grecesc „orto”, care înseamnă „drept, corect”. Scrie alte două cuvinte care au aceeași origine și explică ce legătură au cu sensul de „corect”.