Cum citești un text narativ? (III): cauză-efect, problemă-soluție, motivație; propoziția și părțile ei principale și secundare
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 5-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește textul următor: „Andrei și Mihai mergeau spre școală. Deodată, a început o ploaie puternică. Mihai avea o umbrelă mare, dar Andrei nu avea. Mihai s-a apropiat de prietenul său și l-a adăpostit sub umbrelă. La școală, Andrei i-a mulțumit zâmbind.” Scrie, în câte un enunț: a) care este problema apărută în text; b) care este soluția găsită de Mihai.
2. Citește versurile din „Povestea vorbei” de Anton Pann: „Unul dintr-înșii, de frică, văzând ursul furios, Se sui și se ascunse sus într-un copac stufos;” Scrie un enunț care să arate legătura dintre cauză și efect din aceste versuri, folosind cuvântul „deoarece”. Precizează apoi care este cauza și care este efectul.
3. În „Povestea vorbei” de Anton Pann, doi prieteni întâlnesc un urs. Unul se urcă în copac și îl lasă singur pe celălalt. Al doilea se preface mort, iar ursul pleacă. Când prietenul coboară și îl întreabă râzând ce i-a șoptit ursul la ureche, al doilea răspunde: „Mi-a poruncit să țiu minte să păzesc / Și c-un prieten ca tine să nu mai călătoresc.” Explică, în 2-3 enunțuri, ce motiv are personajul să dea acest răspuns. Ce vrea, de fapt, să-i transmită prietenului său?
4. Precizează dacă fiecare dintre propozițiile următoare este simplă sau dezvoltată. Justifică pe scurt răspunsul pentru fiecare. a) Prietenii râd. b) Băiatul curajos a ajutat un coleg nou. c) Aleargă. d) Ursul furios a mirosit omul.
5. Transformă propoziția simplă „Copilul ajută.” într-o propoziție dezvoltată. Adaugă un cuvânt cu rol de atribut, care să răspundă la întrebarea „Ce fel de copil?”, și cel puțin un cuvânt care să se lege de predicat. Subliniază atributul pe care l-ai adăugat.
6. Completează spațiile libere cu forma corectă a verbului din paranteză, la timpul prezent. Precizează, pentru fiecare propoziție, dacă subiectul este simplu sau multiplu. a) Ana și Radu ... (a merge) la bibliotecă. b) Prietenul meu ... (a citi) povești. c) Ursul, lupul și vulpea ... (a fugi) prin pădure. d) Dumneavoastră ... (a veni) mâine la serbare?
7. a) În propoziția „Cartea Ioanei are coperte colorate.”, identifică cele două cuvinte care au rol de atribut. Scrie, pentru fiecare, întrebarea la care răspunde („Ce fel de...?” sau „A cui...?”). b) Alcătuiește două propoziții despre prietenie, cu substantivul „prieten”. În prima, acesta să aibă rol de subiect. În a doua, să aibă rol de atribut (de exemplu, sub forma „prietenului”).
8. a) Transformă propoziția afirmativă „Prietenul adevărat te părăsește la nevoie.” în propoziție negativă, astfel încât să exprime o idee corectă despre prietenie. b) Dintre propozițiile următoare, indică propoziția negativă și explică de ce cealaltă nu este negativă: 1. Nu Ionel a spart geamul. 2. Ionel nu a spart geamul.