Nuanțarea obiectelor cu ajutorul atributului

1. Citește fragmentul de mai jos: „Într-o dimineață senină, bunicul a pornit spre pădurea deasă. Purta o pălărie veche și un toiag noduros. Pe cărarea îngustă, a întâlnit o veveriță jucăușă.” Transcrie toate atributele din fragment. Lângă fiecare atribut, scrie substantivul pe care îl determină. Exemplu: senină – dimineață.

2. Completează fiecare dintre substantivele de mai jos cu câte două atribute potrivite. Scrie grupurile de cuvinte obținute: casă, râu, prieten, carte.

3. Propoziția „Copiii construiesc un castel.” este o propoziție dezvoltată. Rescrie-o, adăugând câte un atribut pe lângă substantivul „copiii” și câte un atribut pe lângă substantivul „castel”, astfel încât cititorul să își imagineze mai bine scena. Subliniază atributele adăugate.

4. Citește cele două enunțuri: A. Am văzut o pisică pe gard. B. Am văzut o pisică mică, albă, cu ochi verzi, pe gard. Precizează care dintre enunțuri prezintă mai precis obiectul. Transcrie atributele din enunțul ales și explică, în 1–2 enunțuri, ce rol au acestea în text.

5. Rescrie grupurile de cuvinte de mai jos. Înlocuiește fiecare atribut cu un cuvânt cu sens opus: drum lung, apă rece, copil harnic, zi tristă, cameră întunecoasă.

6. Pentru substantivul „seară” ai trei atribute posibile: frumoasă, liniștită, înstelată. Alcătuiește câte un enunț cu fiecare grup de cuvinte (seară frumoasă, seară liniștită, seară înstelată). Explică apoi care dintre cele trei atribute îți oferă cea mai precisă imagine a serii și de ce.

7. Citește fragmentul următor: „Plantele verzi își produc hrana în frunzele largi, folosind lumina solară.” Transcrie cele trei atribute din fragment. Indică disciplina de studiu din care ar putea fi extras acest fragment.

8. Scrie un text de 4–6 enunțuri în care descrii doi prieteni (reali sau imaginați) care se deosebesc ca înfățișare și ca fel de a fi. Folosește cel puțin șase atribute și subliniază-le. Ai ca model portretul lui Creangă și al lui Eminescu din lecție.