Recapitulare – Omul, parte din natură: textul «Cioc! cioc! cioc!» de Emil Gârleanu, personificarea, comparația și adjectivul
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 5-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. În textul «Cioc! cioc! cioc!» de Emil Gârleanu, măcăleandrul și scatiul explică în moduri diferite de ce ciocănitoarea bate mereu cu ciocul în copaci. Prezintă explicația fiecărei păsări, în câte un enunț. Apoi precizează care explicație ți se pare mai convingătoare și motivează-ți alegerea într-un enunț.
2. Măcăleandrul îi povestește scatiului cum și-a pierdut ciocănitoarea coada. Scrie, în ordinea în care se petrec, patru momente ale acestei povești. Formulează fiecare moment printr-un enunț scurt.
3. Citește enunțurile de mai jos: a. Vântul fluiera supărat printre crengi. b. Bunicul tăia lemne în curte. c. Pârâul le povestea pietrelor ce văzuse la munte. d. Frunzele uscate foșneau sub pașii noștri. e. Luna zâmbea peste satul adormit. Scrie literele enunțurilor care conțin personificări. Pentru fiecare dintre ele, precizează ce însușire sau acțiune omenească primește lucrul ori ființa necuvântătoare.
4. Citește fragmentul următor: „Iarna, câmpul era alb ca o față de masă proaspăt spălată. Pe marginea lui, corbii, negri ca tăciunele, așteptau în tăcere. Lacul înghețat strălucea ca o oglindă uriașă.” a) Transcrie cele trei comparații din fragment. b) Alcătuiește o comparație nouă despre ciocănitoare sau despre veveriță.
5. Știind că adjectivul se acordă cu substantivul pe care îl determină, transcrie enunțurile de mai jos. Scrie adjectivele din paranteză la forma cerută de text. Două (zglobiu) veverițe săreau din creangă în creangă. Penele (cenușiu) ale vrabiei se confundau cu scoarța copacului. Ciocănitoarea bătea în trunchiurile (găunos) ale stejarilor. (Mic) scatii ciripeau în tufiș.
6. În textul lui Emil Gârleanu, veverița este „prevăzătoare”, iar ciocănitoarea este „iscusită”. Alcătuiește trei enunțuri despre personajele din text. Folosește în ele adjectivele „prevăzător” și „iscusit”, astfel: a) un adjectiv la gradul comparativ de superioritate; b) un adjectiv la gradul superlativ relativ; c) un adjectiv la gradul superlativ absolut. Scrie adjectivele la forma potrivită substantivului.
7. Adjectivul „păsăresc” provine de la substantivul „pasăre”. Scrie substantivul de la care provine fiecare dintre adjectivele următoare: noros, copilăresc, auriu, lemnos, frățesc. Apoi alcătuiește un enunț despre natură în care să folosești unul dintre aceste adjective.
8. Descrie, în 5–7 enunțuri, luminișul din pădure în care povestitorul vede ciocănitoarea. Folosește în descriere: - cel puțin trei structuri de tipul substantiv + adjectiv; - o personificare; - o comparație. Subliniază în textul tău structurile cerute.