Școala – parte importantă a universului nostru: atitudini și emoții

1. Citește cuvintele următoare: bucurie, teamă, bancă, entuziasm, plictiseală, catalog, curiozitate, stres, tablă, mândrie. Grupează-le în trei coloane: (1) cuvinte care redau stări pozitive, (2) cuvinte care redau emoții negative, (3) cuvinte neutre emoțional.

2. Clasa a V-a B de la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din orașul C. are 24 de elevi: 13 fete și 11 băieți. La un chestionar despre starea la școală, elevii au răspuns astfel: 12 elevi se simt relaxați, 7 elevi se simt curioși, 3 elevi se simt stresați, iar 2 elevi se simt plictisiți. Pe baza acestor informații, putem afla cu certitudine că: a. Toți elevii din orașul C. se simt relaxați la școală. b. Jumătate dintre elevii clasei a V-a B se simt relaxați la școală. c. Băieții din clasa a V-a B se simt mai stresați decât fetele. d. În școlile din România, elevii se plictisesc rar. Transcrie litera răspunsului corect. Apoi explică, în câte un enunț, de ce fiecare dintre celelalte trei variante nu poate fi susținută pe baza datelor.

3. Formulează patru întrebări pentru un chestionar despre cum se simt colegii tăi la școală. Întrebările trebuie să aibă ca răspuns doar da sau nu, deci nu folosi cuvinte interogative (cine, ce, cum, când, de ce etc.). În fiecare întrebare folosește câte un substantiv sau un adjectiv diferit care denumește o stare ori o emoție, alegând din lista: tensiune, oboseală, veselie, relaxare, curiozitate, indiferență, încredere, nesiguranță (sau adjectivele corespunzătoare acestora). Subliniază cuvintele care denumesc stări sau emoții.

4. Scrie adjectivul corespunzător fiecăruia dintre substantivele următoare, care denumesc stări sau emoții: oboseală, veselie, încredere, nesiguranță, curiozitate, mândrie. Apoi alcătuiește un enunț despre o zi de școală în care să folosești două dintre adjectivele scrise.

5. În timpul unei discuții, un coleg afirmă: „Școala este doar un loc în care te stresezi și te plictisești.” Scrie un răspuns de 3-4 enunțuri în care să-ți exprimi politicos acordul sau dezacordul cu părerea lui. Începe cu o formulă politicoasă (de exemplu: „Înțeleg ce spui, dar...”, „Sunt parțial de acord cu tine, însă...”) și motivează-ți opinia printr-un argument logic sau printr-un exemplu din experiența ta.

6. Numește o problemă care îi poate face pe elevi să se simtă rău la școală (de exemplu: oboseală, emoții la teste, conflicte în pauze, teme prea multe). Explică problema în două enunțuri, apoi propune, în alte două enunțuri, o soluție prin care s-ar putea crește starea de bine a elevilor.

7. Un elev vrea să înlocuiască culorile dintr-o diagramă cu emoticoane. Pentru fiecare dintre emoticoanele descrise mai jos, scrie ce stare sau emoție exprimă: a. zâmbet larg, ochii ușor închiși; b. sprâncene încruntate, gura strânsă; c. ochi mari, gura deschisă în formă de „o”; d. colțurile gurii lăsate în jos, o lacrimă pe obraz; e. gura dreaptă, privirea fixă, fără nicio expresie. Apoi precizează ce fel de elemente de comunicare (verbale sau nonverbale) redau aceste emoticoane și explică alegerea ta într-un enunț.

8. Un chestionar aplicat celor 20 de elevi ai unei clase a V-a a avut următoarele rezultate: - „Te simți obosit la sfârșitul zilei de școală?” – Da: 15 elevi; Nu: 5 elevi. - „Ești curios în timpul orelor de științe?” – Da: 16 elevi; Nu: 4 elevi. - „Ai încredere că poți cere ajutorul profesorilor?” – Da: 11 elevi; Nu: 9 elevi. Redactează un paragraf de 5-7 enunțuri în care să interpretezi aceste rezultate, să prezinți concluziile și să propui cel puțin o soluție pentru creșterea stării de bine a elevilor. Respectă regulile de ortografie și de punctuație.