„Balul pomilor”, de Dimitrie Anghel – textul descriptiv literar în versuri
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 6-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Poetul își imaginează pomii înfloriți ca pe niște participanți la un bal. Transcrie din poezia „Balul pomilor” trei cuvinte sau grupuri de cuvinte care țin de lumea unui bal (dans, muzică, haine, invitați, salut). Explică apoi, în 2–3 enunțuri, de ce crezi că poetul a ales această imagine pentru a descrie livada în noaptea de primăvară.
2. Explică sensul pe care îl au în poezie următoarele cuvinte, scriind pentru fiecare un sinonim sau o explicație scurtă: a) „se clatină” (din versul „Înveșmântați în haine albe se clatină în fața lunii”); b) „a deșteptat” (din versul „Pe gura scorburilor vântul plecat a deșteptat un cânt”); c) „preludiul” (din versul „Preludiul acestei stinse și dulci orchestre nevăzute”); d) „banalii” (din versul „Banalii pomi din fața casei, ce-i știu de-atâtea primăveri”). Alcătuiește apoi un enunț propriu cu unul dintre aceste cuvinte.
3. Poezia „Balul pomilor” este o descriere de tip tablou. Răspunde la următoarele întrebări, sprijinindu-te de câte o secvență din text: a) Unde se petrece „balul”? b) În ce moment al zilei? c) În ce anotimp? d) Cine sunt „dansatorii”? Precizează, la final, ce înseamnă o descriere de tip tablou.
4. Recunoaște figura de stil (epitet, personificare sau enumerație) din fiecare secvență de mai jos și explică, pentru una dintre ele, ce imagine sau ce sentiment transmite poetul prin ea: a) „dulci arome”; b) „caișii, zarzării și prunii”; c) „Și-apoi cu reverențe pomii s-au înclinat pân' la pământ”; d) „Pe gura scorburilor vântul plecat a deșteptat un cânt”.
5. Citește ultima strofă: „Așa-s în clipa asta toate, dar mâine albii cavaleri, / Despodobiți de-atâtea grații, ce le-mprumută luciul lunii, / Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caișii, zarzării și prunii, / Banalii pomi din fața casei, ce-i știu de-atâtea primăveri.” Explică, în 4–5 enunțuri, ce opoziție construiește poetul între „albii cavaleri” și „banalii pomi”, ce rol are cuvântul „dar” și ce sentiment crezi că trăiește poetul la finalul poeziei.
6. Citește prima strofă a poeziei: „Cu legănări abia simțite și ritmice, încet-încet, / Pe pajiștea din fața casei, caișii, zarzării și prunii, / Înveșmântați în haine albe se clatină în fața lunii, / Stând gata parcă să înceapă un pas ușor de menuet.” Scrie perechile de cuvinte care rimează, notează schema rimei cu litere (a, b) și precizează tipul de rimă. Spune apoi dacă același tip de rimă se păstrează și în a treia strofă, dând perechile de rime ca argument.
7. Desparte în silabe versul „Ce-așteaptă de un an de zile minuta asta de noroc” și precizează măsura lui. Explică apoi ce înseamnă măsura unui vers și de ce versurile lungi, cu aceeași măsură, se potrivesc cu imaginea unui dans lent, ceremonios, ca menuetul.
8. Redactează un text descriptiv în proză, de 70–100 de cuvinte, cu titlul „Grădina în noaptea de primăvară”, în care să prezinți un colț de natură luminat de lună. Folosește în text: o personificare, două epitete și o enumerație, apoi subliniază-le. Respectă normele de ortografie și de punctuație.