În munții noștri, de Alexandru Vlahuță – textul descriptiv literar în proză

1. Recitește începutul textului: „Pe la amiază conăcim în Broșteni, sat mare și frumos, răvărsat pe valea râului Motru.” Precizează: a) momentul zilei în care ajunge călătorul în sat; b) locul descris de autor (numele satului și râul pe valea căruia se află); c) dacă fragmentul este un text narativ sau un text descriptiv, în proză sau în versuri. Motivează răspunsul de la punctul c) printr-o propoziție.

2. Naratorul afirmă că oamenii din Broșteni „vrednici, și cuminți, și buni gospodari trebuie să fie”. Scrie trei elemente pe care le observă naratorul în sat și care îl fac să creadă acest lucru. Apoi scrie două lucruri pe care moșneagul le spune despre viața sătenilor și care confirmă că aceștia se descurcă singuri, fără să cumpere de la târg.

3. Explică ce înseamnă, în text, următoarele cuvinte și expresii. Pentru fiecare, scrie un sinonim sau o explicație scurtă: a) „răvărsat” (sat răvărsat pe valea râului); b) „de ispravă” (oameni harnici și de ispravă); c) „neom” (de ajungi din om neom); d) „cugetul” (Cugetul meu îmi spune...). Alcătuiește apoi un enunț propriu în care să folosești expresia „de ispravă”.

4. Precizează ce figură de stil (epitet, enumerație sau personificare) se găsește în fiecare dintre secvențele de mai jos: a) „mâna aspră și noduroasă”; b) „Văd căsuțele lor vesele și curate, livezile îngrădite, curțile pline de păsări, fânul strâns cu îngrijire”; c) „pare că freamătă toți codrii și plâng toate izvoarele țării”; d) „figura blândă și luminoasă a moșneagului”. Pentru secvența c), explică, într-o propoziție, ce efect are figura de stil asupra cititorului.

5. Realizează portretul lui moș Dumitru. Scrie: a) două trăsături fizice, cu câte o secvență din text care le ilustrează; b) două trăsături morale, cu câte o secvență din text care le ilustrează. Explică apoi, în 2–3 propoziții, de ce naratorul crede că „în el sunt întrupate toate bunele însușiri ale poporului român”.

6. Citește secvența: „...de unde-a izvorât cel mai cald și mai duios cântec din câte vreodată s-au spus pe lume – dulcea și fermecătoarea doină”. a) Precizează gradul de comparație al adjectivelor „cel mai cald” și „mai duios”. b) Transcrie două adjective din secvență care sunt la gradul pozitiv. c) Scrie două adjective potrivite pentru substantivul „sat” și trece-le la două grade de comparație diferite, numind gradele folosite.

7. Moșneagul povestește o întâmplare despre sfântul Nicodim și oamenii din Ponoare. Rezumă această întâmplare în 3–4 propoziții. Apoi explică ce vrea să arate bătrânul prin comparația dintre satul lui și Ponoare și ce părere are el despre băutură.

8. Redactează un text descriptiv de 80–120 de cuvinte în care să prezinți un sat românesc, real sau imaginar, așa cum l-ai vedea ajungând acolo într-o zi de vară. În text trebuie să folosești: cel puțin două epitete, o enumerație și o personificare. Dă-i textului un titlu potrivit și subliniază figurile de stil folosite.