Textul descriptiv literar în proză

1. Citește fragmentul de mai jos, din textul „În munții noștri” de Alexandru Vlahuță: „Pe la amiază conăcim în Broșteni, sat mare și frumos, răvărsat pe valea râului Motru. Vrednici, și cuminți, și buni gospodari trebuie să fie oamenii prin părțile acestea. Văd căsuțele lor vesele și curate, livezile îngrădite, curțile pline de păsări, fânul strâns cu îngrijire și așezat în pătuiace, vitele grase, femeile bine îmbrăcate și copiii rumeni la față.” (a conăci = a face popas, a se odihni; pătuiac = podea din scânduri sau crengi, pe care se clădește fânul) Numește patru elemente ale satului Broșteni prezentate în fragment. Pentru fiecare element, scrie însușirea pe care i-o atribuie autorul.

2. Pornind de la același fragment din textul „În munții noștri” de Alexandru Vlahuță („Pe la amiază conăcim în Broșteni, sat mare și frumos, răvărsat pe valea râului Motru. Vrednici, și cuminți, și buni gospodari trebuie să fie oamenii prin părțile acestea. Văd căsuțele lor vesele și curate, livezile îngrădite, curțile pline de păsări, fânul strâns cu îngrijire și așezat în pătuiace, vitele grase, femeile bine îmbrăcate și copiii rumeni la față.”), rezolvă cerințele: a) Transcrie trei epitete. b) Explică de ce structura „căsuțele lor vesele” este o personificare. c) Precizează ce impresie lasă cititorului satul descris.

3. În fragmentul din „În munții noștri” de Alexandru Vlahuță („Pe la amiază conăcim în Broșteni, sat mare și frumos [...]. Văd căsuțele lor vesele și curate, livezile îngrădite, curțile pline de păsări [...]”), cel care descrie este un observator prezent în peisaj. a) Transcrie două verbe care arată că observatorul vorbește la persoana I. b) Precizează momentul zilei în care observatorul ajunge în sat, citând cuvintele care îl indică. c) Scrie, în 2–3 enunțuri, ce concluzie trage observatorul despre oamenii locului pornind de la ceea ce vede și pe baza căror detalii o face.

4. Fragmentul din textul lui Alexandru Vlahuță („Văd căsuțele lor vesele și curate, livezile îngrădite, curțile pline de păsări, fânul strâns cu îngrijire și așezat în pătuiace, vitele grase, femeile bine îmbrăcate și copiii rumeni la față.”) este un fragment descriptiv, nu unul narativ. a) Explică, în 2–3 enunțuri, de ce acest fragment este descriere, nu narațiune. b) Numește partea de vorbire care apare foarte des în acest fragment și care ajută la caracterizarea elementelor. Dă trei exemple din text.

5. Citește textul de mai jos: „Dimineața, lacul de sub pădure dormea încă sub o pânză subțire de ceață. Apa, netedă ca o oglindă veche, păstra în adâncul ei umbrele brazilor înalți. Pe mal, sălciile plângătoare își lăsau crengile până la luciul apei, ca niște fete care își spală părul. Din trestiile foșnitoare se ridica, din când în când, un stol de rațe sălbatice. Încet-încet, soarele aurea marginile norilor, iar lacul se trezea, sclipind în mii de scântei.” a) Precizează ce tip de descriere este textul: tablou sau portret. Motivează răspunsul. b) Scrie, în ordinea în care apar, elementele peisajului prezentate de autor. c) Precizează momentul zilei surprins și citează un cuvânt sau o structură care îl arată.

6. Pornind de la textul de la itemul 5 („Dimineața, lacul de sub pădure dormea încă sub o pânză subțire de ceață. Apa, netedă ca o oglindă veche, păstra în adâncul ei umbrele brazilor înalți. Pe mal, sălciile plângătoare își lăsau crengile până la luciul apei, ca niște fete care își spală părul. Din trestiile foșnitoare se ridica, din când în când, un stol de rațe sălbatice. Încet-încet, soarele aurea marginile norilor, iar lacul se trezea, sclipind în mii de scântei.”), transcrie: a) două comparații; b) două personificări; c) două epitete. Apoi alege una dintre comparații și explică, într-un enunț, ce imagine creează ea în mintea cititorului.

7. Imaginile artistice dintr-o descriere pot fi vizuale (ce se vede), auditive (ce se aude), olfactive (ce se miroase) sau tactile (ce se simte prin atingere). a) Transcrie din textul de la itemul 5 o imagine vizuală și una auditivă. b) Scrie două enunțuri proprii pe care le-ai putea adăuga acestui text: unul cu o imagine olfactivă și unul cu o imagine tactilă. c) Precizează, în 1–2 enunțuri, ce atmosferă se creează în textul de la itemul 5 (de exemplu: liniștită, apăsătoare, veselă, misterioasă) și motivează cu o secvență din text.

8. Redactează un text descriptiv în proză, de 90–120 de cuvinte, în care să prezinți o livadă sau o grădină într-o zi de toamnă. Vei avea în vedere: – să folosești descrierea de tip tablou; – să prezinți peisajul ca un observator, la persoana I; – să respecți o ordine a descrierii (de exemplu, de aproape spre departe sau de jos în sus); – să utilizezi cel puțin trei figuri de stil diferite (epitet, comparație, personificare); – să incluzi cel puțin două tipuri de imagini artistice (vizuală, auditivă, olfactivă sau tactilă); – să dai un titlu potrivit; – să respecți normele de ortografie și de punctuație.