Cultura țărilor vecine – asemănări și deosebiri
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește fragmentul de mai jos și răspunde în enunțuri la cerințe. „În fiecare an, la 1 martie, bunica mea din Plovdiv îmi leagă la încheietura mâinii o «martenița», un șnur alb împletit cu unul roșu. Ea spune că martenița ne aduce sănătate și ne ferește de rele. O port până când văd prima barză sau primul copac înflorit. Atunci o agăț de o creangă, ca primăvara să fie bogată.” (Elena, 12 ani, Bulgaria) a) Numește tradiția prezentată și țara vecină din care provine. b) Precizează două semnificații pe care le are martenița, potrivit textului. c) Compară această tradiție cu o tradiție românească asemănătoare, arătând o asemănare și o deosebire, în două–trei enunțuri.
2. Citește secvența din jurnalul Vioricăi Oleinic (Chișinău): „împletitul sarmalelor în foi de varză: găluștili din frunză de curechi, cum le zicem noi”. a) Explică sensul cuvintelor „găluște” și „curechi” din această secvență, oferind echivalentul lor din limba literară. b) Precizează ce arată folosirea acestor cuvinte despre vorbirea din zona autoarei. c) Explică, în două enunțuri, de ce prezența acestor cuvinte face textul mai apropiat de cititorul român.
3. Următoarele cuvinte din limba română au fost împrumutate din limba maghiară: oraș, gând, chip, hotar, a cheltui, belșug. a) Alege trei dintre aceste cuvinte și scrie câte un sinonim pentru fiecare. b) Construiește un enunț în care să folosești două dintre cuvintele de mai sus, în legătură cu tema relațiilor dintre țările vecine. c) Explică, în două enunțuri, ce arată existența acestor împrumuturi despre legăturile dintre români și popoarele vecine.
4. Precizează țara vecină României pe care o reprezintă fiecare dintre următorii scriitori: Grigore Vieru, Taras Șevcenko, Petőfi Sándor, Ivan Vazov, Ivo Andrić. Apoi alege unul dintre ei și scrie două–trei enunțuri în care să explici de ce crezi că un scriitor poate deveni un simbol al culturii poporului său.
5. Pregătești un interviu cu un elev de vârsta ta care locuiește într-o țară vecină (Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia sau Bulgaria). Alege țara și formulează patru întrebări care să te ajute să afli cât de apropiată sau de îndepărtată este cultura lui de a ta. Întrebările trebuie să vizeze domenii diferite (de exemplu: tradiții de sărbători, mâncare, limbă, cărți sau muzică). Scrie corect semnul întrebării la finalul fiecărei întrebări.
6. Se dă enunțul: „Prietenul meu din Ungaria mi-a trimis ieri trei cărți ale lui Petőfi Sándor.” a) Precizează valoarea morfologică și funcția sintactică pentru: „Prietenul”, „mi”, „ieri”, „trei”, „lui Petőfi Sándor”. Pentru substantive și pronume precizează și cazul. b) Construiește un enunț, pe tema culturii țărilor vecine, în care numeralul cardinal „doi/două” să aibă valoare pronominală.
7. Scrie o felicitare, de 50–70 de cuvinte, adresată unui prieten dintr-o țară vecină, în care să-i prezinți o tradiție românească de iarnă (colindatul, Plugușorul, masa de Crăciun etc.) și să-l întrebi dacă în țara lui există un obicei asemănător. Respectă convențiile felicitării (formulă de adresare, formulă de încheiere, semnătură) și folosește cel puțin două adverbe, pe care le vei sublinia.
8. Redactează un text argumentativ, de 80–100 de cuvinte, în care să răspunzi la întrebarea: „De ce este important să cunoaștem cultura țărilor vecine?”. Formulează o opinie clară, susține-o cu două argumente, ilustrate cu câte un exemplu (o tradiție, un preparat, un scriitor, un cuvânt împrumutat etc.), și scrie o concluzie. Respectă normele de ortografie și de punctuație.