Despre limba și cultura țărilor vecine
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Numește cele cinci țări care se învecinează cu România și limba oficială vorbită în fiecare dintre ele. Precizează apoi, într-un enunț, în care dintre aceste țări limba oficială este aceeași cu limba română. În alt enunț, precizează care dintre aceste limbi nu este o limbă slavă.
2. Citește mesajul de mai jos și răspunde la cerințe. „Dragă Andrei, Te aștept în vacanță la Sofia! Mai întâi vom vizita Catedrala «Alexandr Nevski», cu cupolele ei aurite, care se văd de departe. Apoi vom merge la Mănăstirea Rila, aflată în munți și ocrotită de UNESCO. Bunica îți va pregăti banița, o plăcintă cu brânză pe care o facem la fiecare sărbătoare. Dacă vii primăvara, îți voi lega la mână o martenița, ca să fii sănătos tot anul. La noi, oamenii pun mare preț pe ospitalitate și pe respectul față de cei bătrâni. Cu drag, Ivan” a) Numește cele două clădiri-simbol menționate în text. b) Precizează elementul de bucătărie tradițională prezentat. c) Identifică două valori la care se face referire în text și spune, într-un enunț, dacă acestea se regăsesc și în țara noastră.
3. În mesajul de la itemul 2 este amintită martenița, un obicei bulgar asemănător cu mărțișorul românesc. Scrie un text de trei–patru enunțuri în care să compari cele două tradiții. Precizează cel puțin o asemănare și cel puțin o deosebire. Ai în vedere data sărbătorii, culorile șnurului, felul în care este purtat obiectul și ce se întâmplă cu el la sfârșit.
4. Contactul cu popoarele vecine a lăsat urme în vocabularul limbii române. Grupează cuvintele următoare în două coloane: cuvinte de origine maghiară și cuvinte de origine slavă. oraș, a iubi, gând, prieten, chip, nevastă, a cheltui, sfânt Alege apoi două cuvinte din listă și construiește cu fiecare câte un enunț despre o țară vecină.
5. Citește replica de mai jos, rostită de o bunică dintr-un sat din Moldova: „Mâni dimineațî ni ducem la târg, cî vini Crăciunu' și trebui sî cumpărăm făinî pentru colaci.” a) Transcrie replica în limba română literară (standard). b) Precizează două particularități de pronunție regională pe care le observi, ilustrându-le cu exemple din text. c) Explică, în două enunțuri, de ce asemenea variante regionale fac parte din identitatea culturală a unei comunități.
6. Citește enunțul de mai jos: „Prietena mea din Belgrad mi-a trimis o carte despre Nikola Tesla.” Precizează cazul și funcția sintactică ale cuvintelor: „Belgrad”, „mi”, „carte”, „Tesla”. Pentru cuvântul „mi”, precizează și valoarea morfologică.
7. Imaginează-ți că ai un prieten care locuiește la Chișinău sau la Kiev și pe care vrei să-l inviți în orașul tău. Redactează un e-mail de 60–80 de cuvinte. În mesaj vei prezenta o clădire-simbol sau un loc reprezentativ din orașul tău, un preparat tradițional și o tradiție românească. Folosește o formulă de adresare și o formulă de încheiere potrivite și respectă normele de ortografie și de punctuație.
8. Scrie un text argumentativ de 80–100 de cuvinte în care să-ți exprimi opinia despre importanța cunoașterii limbii și culturii țărilor vecine. Formulează clar opinia. Susține-o cu două argumente, fiecare însoțit de un exemplu din cultura unei țări vecine, de exemplu un scriitor, o tradiție, o clădire sau un preparat. Încheie printr-o concluzie.