Evaluare – Unitatea 4: Pronumele și adjectivul pronominal în fragmentul din basmul «Greuceanu» de Petre Ispirescu
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește fragmentul din basmul «Greuceanu» de Petre Ispirescu. Identifică în text și transcrie câte un exemplu pentru fiecare dintre următoarele: a) un pronume personal de persoana a III-a, număr singular, formă accentuată; b) un pronume reflexiv în cazul acuzativ; c) un adjectiv pronominal demonstrativ; d) un pronume posesiv; e) un pronume relativ; f) un pronume nehotărât.
2. Analizează cuvintele subliniate din secvențele de mai jos. Pentru fiecare cuvânt, precizează felul (pronume sau adjectiv pronominal și tipul lui), cazul și funcția sintactică. Poți organiza răspunsul într-un tabel cu coloanele: cuvântul, felul, cazul, funcția sintactică. a) „Vezi că EL ascultase năzdrăvăniile...” b) „...se puse a-L aștepta acolo cu bucurie...” c) „...pasărea asta gingașă nu MI se pare ogurlie...” d) „Ochii EI nu seamănă a de pasăre...” e) „...ogurlie pentru casa NOASTRĂ.”
3. Compară cuvintele scrise cu majuscule din cele două secvențe: „ACELA din noi care s-ar întoarce mai întâi...” și „...pasărea ASTA gingașă...”. Precizează, pentru fiecare, dacă este pronume demonstrativ sau adjectiv pronominal demonstrativ și explică ce te-a ajutat să faci diferența. Apoi alcătuiește două enunțuri proprii în care să folosești cuvântul «aceea» o dată ca pronume și o dată ca adjectiv pronominal.
4. Înainte de despărțire, cei doi frați stabilesc niște semne prin care fiecare să afle ce s-a întâmplat cu celălalt. Numește cele două obiecte folosite și explică ce ar însemna fiecare dintre stările lor (basmaua ruptă pe margini, basmaua ruptă în mijloc, cuțitul ruginit). Precizează ce află fratele Greuceanului când se întoarce la locul despărțirii și pe ce își întemeiază el bucuria.
5. Scrie un text de 50-60 de cuvinte în care să prezinți atitudinea fiicei celei mici a zmeului față de porumbel. Precizează ce observă ea, ce bănuiește și ce sentiment exprimă prin cuvintele: „D-aici înainte numai Dumnezeu să-și facă milă de noi și d-ai noștri”. Susține-ți ideile cu cel puțin o secvență din text.
6. În fragment apar mai multe pronume legate prin cratimă de alte cuvinte: „ce-l învățase”, „care-l scoase”, „s-ar întoarce”, „să-și facă”, „ne-a fost”. Scrie forma desfășurată a fiecărei îmbinări (fără cratimă), subliniază pronumele și explică, în 2-3 enunțuri, ce rol are cratima în aceste situații.
7. Imaginează-ți continuarea fragmentului: ce se întâmplă după ce fata cea mică a zmeului își exprimă bănuiala? Scrie un text narativ de 100-120 de cuvinte, cu un titlu sugestiv, în care să integrezi: două pronume sau adjective pronominale nehotărâte, un pronume sau adjectiv pronominal negativ, un adjectiv pronominal de întărire și două pronume relative. Subliniază cuvintele cerute și respectă regulile de ortografie și de punctuație.
8. Greuceanu se dă de trei ori peste cap și se preface în porumbel. Gândește-te la un basm sau la o poveste din altă cultură (de exemplu, din colecția Fraților Grimm, a lui Charles Perrault sau din «O mie și una de nopți») în care un personaj își schimbă înfățișarea. Scrie un text de 60-80 de cuvinte în care să compari cele două transformări, precizând cine se transformă, cum și cu ce scop, și să arăți o asemănare și o deosebire.