Vrem să folosim Google Analytics ca să vedem câte persoane vizitează EducațieAI și ce pagini citesc. Google Analytics se încarcă și pune cookie-uri doar dacă accepți. Îți poți schimba alegerea oricând din „Setări cookie-uri”, în subsolul paginii. Detaliile sunt în politica de confidențialitate.

Generat din manualul „Limba și literatura română clasa a VII-a”, ARS LIBRI PROF, lecția „Lacul de Mihai Eminescu”, paginile 109–111.

Lacul de Mihai Eminescu – fișă de exerciții

Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a

Nume elev: ____________________Data: ____________

  1. 1. Citește versurile: „Lacul codrilor albastru / Nuferi galbeni îl încarcă; / Tresărind în cercuri albe / El cutremură o barcă.” a) Explică sensul verbului „a încărca” în acest context. b) Alcătuiește un enunț în care verbul „a încărca” să aibă sens propriu. c) Precizează ce sugerează verbul „cutremură”, raportat la mișcarea lacului.

  2. 2. Scrie câte un antonim pentru fiecare dintre următoarele cuvinte din poezie: „singuratic”, „blândei” (lune), „lin”, „mică” (luntrea). Apoi alcătuiește un enunț în care să folosești una dintre perechile de antonime găsite.

  3. 3. Observă secvențele „Vântu-n trestii” și „Parc-ascult și parc-aștept”. a) Rescrie secvențele în forma lor completă, fără cratimă. b) Explică ce sunete au fost omise și de ce a folosit poetul cratima în aceste versuri (gândește-te la numărul de silabe al versului).

  4. 4. Precizează modul verbelor subliniate: „Ea din trestii să RĂSARĂ”, „Să PLUTIM cuprinși de farmec”, „Vântu-n trestii lin FOȘNEASCĂ”, „Dar nu VINE...”. Explică de ce primele trei verbe sunt la un alt mod decât verbul din ultima strofă și ce legătură are această schimbare cu trecerea de la vis la realitate.

  5. 5. Numește figura de stil din fiecare secvență și explică, în 1–2 enunțuri, efectul ei expresiv: a) „Sub lumina blândei lune”; b) „Îngânați de glas de ape”; c) „Unduioasa apă sune!”.

  6. 6. Transcrie din poezie câte un exemplu pentru fiecare tip de imagine artistică: o imagine vizuală, una auditivă și una dinamică (de mișcare). Precizează, pentru fiecare, simțul pe care îl solicită.

  7. 7. Desparte în silabe primul vers al strofei a doua („Și eu trec de-a lung de maluri”) și precizează măsura lui. Apoi identifică, în aceeași strofă, versurile care rimează și cuvintele aflate în rimă. Explică pe scurt cum contribuie aceste elemente la muzicalitatea poeziei.

  8. 8. Redactează un text de 100–150 de cuvinte în care să arăți cum se schimbă starea eului liric între prima și ultima strofă a poeziei. Valorifică: repetarea imaginii lacului albastru „încărcat cu flori de nufăr”, rolul conjuncției „Dar” și al punctelor de suspensie din versul „Dar nu vine...”, precum și cel puțin două cuvinte care exprimă sentimentele poetului. Respectă normele de ortografie și de punctuație.

Fișe asemănătoare

AI-ul pregătește. Tu ai mai mult timp pentru ceea ce contează.

Contul e gratuit și are o limită lunară de generări.

Generează o fișă