Recapitulare: textul liric, figurile de stil, versificația, formarea cuvintelor și fonetica
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește versurile de mai jos, din poezia „Sfârșit de vară” de George Topîrceanu: „Vin’ cu mine să ne pierdem în zadar Printre galbenele rariști de stejar, Cu sfioase campanule și sulfine, Pe cărări pe unde nimeni nu mai vine.” a) Transcrie două mărci lexico-gramaticale (cuvinte sau forme verbale) care arată prezența eului liric. b) Precizează un sentiment sau o stare transmisă de aceste versuri. c) Explică, în 2-3 enunțuri, de ce fragmentul aparține unui text liric.
2. Citește versurile de mai jos, din poezia „Sfârșit de vară” de George Topîrceanu: „Și la umbră să ne-mbie mai târziu O clopotniță de aur străveziu, Legănând deasupra creștetelor noastre Licuricii înălțimilor albastre...” a) Transcrie un epitet și o metaforă din aceste versuri. b) Explică, în 2-3 enunțuri, semnificația metaforei transcrise.
3. Comentează, în 40-60 de cuvinte, următoarele versuri din poezia „Sfârșit de vară” de George Topîrceanu: „Taina liniștii înalte să ne fure Prin cotite luminișuri de pădure”. În comentariu, numește cel puțin o figură de stil și precizează ce sentiment sau ce imagine transmit versurile.
4. Citește versurile de mai jos, din poezia „Sfârșit de vară” de George Topîrceanu: „Dulce zumzet somnoros și ireal Să ne cheme spre poienile din deal.” a) Desparte primul vers în silabe și precizează măsura versurilor. b) Transcrie cuvintele care rimează și numește tipul de rimă, știind că în poezie versurile rimează două câte două (aabb).
5. Explică modul de formare a următoarelor cuvinte derivate, precizând pentru fiecare cuvântul de bază și prefixul și/sau sufixul: rariște, pădurar, înverzi, nesfârșit, luminos.
6. Precizează modul de formare (compunere prin sudare, prin alăturare cu cratimă, prin alăturare fără cratimă sau prin abreviere) pentru fiecare dintre următoarele cuvinte compuse: altădată, floarea-soarelui, de pe, untdelemn, ONU, bună-cuviință. Apoi alcătuiește un enunț în care să folosești unul dintre aceste cuvinte.
7. Formează familia lexicală a cuvântului „pădure”, scriind cel puțin cinci cuvinte. Precizează, pentru două dintre ele, dacă s-au format cu prefix, cu sufix sau cu ambele.
8. Citește versurile de mai jos, din poezia „Sfârșit de vară” de George Topîrceanu: „Taina liniștii înalte să ne fure” „Dulce zumzet somnoros și ireal Să ne cheme spre poienile din deal.” Transcrie din aceste versuri două cuvinte care conțin diftongi diferiți și un cuvânt care conține vocale în hiat. Desparte în silabe fiecare cuvânt transcris și subliniază diftongul, respectiv vocalele în hiat.