Vrem să folosim Google Analytics ca să vedem câte persoane vizitează EducațieAI și ce pagini citesc. Google Analytics se încarcă și pune cookie-uri doar dacă accepți. Îți poți schimba alegerea oricând din „Setări cookie-uri”, în subsolul paginii. Detaliile sunt în politica de confidențialitate.

Generat din manualul „Limba și literatura română clasa a VII-a”, ARS LIBRI PROF, lecția „2. Stil: naturalețe, eufonie, varietate, originalitate, concizie. Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogat. Integrarea părților. Prezentarea textului: elemente grafice specifice diverselor tipuri de texte: • organizarea unui text în funcție de situația de comunicare; • comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoții (bucurie, uimire, frică); • caracterizarea perso- najului”, paginile 115–119.

Stil, structuri textuale și prezentarea textului: naturalețe, eufonie, varietate, originalitate, concizie; secvențe narative, descriptive, explicative, dialogate; caracterizarea personajului

Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a

Nume elev: ____________________Data: ____________

  1. 1. Citește fragmentul de mai jos: „(1) Duminică dimineață, Radu a pornit cu bunicul spre pădurea de la marginea satului. (2) Poteca șerpuia printre fagi înalți, cu trunchiuri cenușii și netede, iar frunzele ude străluceau ca niște bănuți de aramă. (3) Deodată, bunicul s-a oprit și a ridicat mâna. — Ai auzit? a șoptit el. — Ce anume, bunicule? a întrebat Radu. (4) Din tufiș a țâșnit o căprioară, care a dispărut cât ai clipi.” Precizează tipul fiecărei secvențe numerotate (narativă, descriptivă sau dialogată), inclusiv tipul replicilor dintre (3) și (4). Pentru fiecare secvență, scrie un indiciu din text care te-a ajutat să o recunoști.

  2. 2. Transformă pasajul narativ următor într-o secvență dialogată de cel puțin patru replici. Respectă semnele de punctuație specifice dialogului (linia de dialog, două puncte, semnul întrebării, semnul exclamării) și păstrează vorbele naratorului acolo unde sunt necesare: „Ana a întrebat-o pe mama ei dacă poate merge la concertul din parc. Mama i-a răspuns că poate merge numai dacă își termină temele. Ana a promis bucuroasă că le va termina într-o oră, iar mama a zâmbit și i-a spus să nu uite umbrela.”

  3. 3. Textul de mai jos nu respectă calitatea stilului numită concizie. Rescrie-l într-un mod concis, în cel mult două enunțuri, păstrând toate informațiile importante. Apoi explică, în 2–3 rânduri, ce ai eliminat și de ce. „Vă anunțăm și vă aducem la cunoștință că biblioteca școlii, adică biblioteca din școala noastră, va fi închisă pe toată durata săptămânii viitoare, de luni până vineri, adică cinci zile, din cauza faptului că se fac lucrări de renovare și de reparații, iar lucrările acestea de renovare vor avea loc în toată biblioteca.”

  4. 4. Enunțurile de mai jos încalcă eufonia (sună neplăcut din cauza alăturării unor sunete sau silabe identice). Subliniază în fiecare enunț grupul de sunete care produce cacofonia și rescrie enunțul corect, fără să-i schimbi sensul: a) A plecat la Laura acasă. b) Mi-a spus că cartea e pe raftul de sus. c) Am venit cu cumnatul meu. d) Era tăcut ca casa părăsită.

  5. 5. Redactează un text de 8–10 rânduri în care să descrii emoția de uimire trăită de un personaj (poți fi chiar tu) în fața unui fenomen neobișnuit al naturii (de exemplu: un curcubeu dublu, o ploaie de stele căzătoare, prima ninsoare). Textul trebuie să conțină: – o scurtă secvență narativă care să prezinte momentul și locul; – o secvență descriptivă cu cel puțin două epitete și o comparație; – o replică de dialog sau un enunț exclamativ care să exprime emoția; – exprimare naturală și originală, fără repetiții inutile.

  6. 6. În schița „Tren de plăcere” de I.L. Caragiale, când conductorul întreabă vârsta copilului, madam’ Georgescu răspunde: „Da! Dar n-a-mplinit patru ani... Nu trebuie să ne-nveți dumneata pe noi regula”, deși naratorul precizase la început că băiatul are „cinci anișori împliniți”. Precizează două trăsături de caracter ale doamnei Georgescu care reies din această replică și explică modul de caracterizare folosit (direct sau indirect, prin ce anume). Comentează apoi, în 3–4 rânduri, cum creează autorul comicul prin această secvență.

  7. 7. Redactează un text explicativ scurt (10–12 rânduri) cu titlul „Cum se formează curcubeul?” sau „De ce plutesc vapoarele?” (alege una dintre teme). Respectă următoarele cerințe: – organizează textul în introducere (definirea fenomenului), cuprins (explicarea cauzelor și a etapelor) și încheiere (o idee esențială despre importanța sau utilitatea cunoașterii fenomenului); – folosește cel puțin trei termeni de specialitate; – precizează două elemente grafice (de exemplu: subtitluri, enumerare numerotată, imagine, schemă) pe care le-ai adăuga pentru a face textul mai ușor de înțeles și explică la ce ar ajuta fiecare.

  8. 8. Ai lipsit de la excursia clasei din cauza unei răceli. Scrie două texte scurte (câte 4–5 rânduri) în care să transmiți această informație în două situații de comunicare diferite: a) un mesaj către cel mai bun prieten, în care îi ceri să-ți povestească ce s-a întâmplat; b) un bilet adresat dirigintelui, în care îți ceri scuze și întrebi dacă trebuie să recuperezi vreo activitate. Apoi explică, în 2–3 rânduri, prin ce se deosebesc cele două texte (formule de adresare, registrul limbii, ton, organizare).

Fișe asemănătoare

AI-ul pregătește. Tu ai mai mult timp pentru ceea ce contează.

Contul e gratuit și are o limită lunară de generări.

Generează o fișă