Structura textelor de tip narativ: secvența narativă și tehnicile narative (înlănțuirea, alternanța, inserția)
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Explică, în câte un enunț, ce înseamnă fiecare dintre următorii termeni: a) secvență narativă; b) înlănțuire; c) alternanță; d) inserție.
2. Citește fragmentul următor: „Mai întâi, Andrei își strânse cărțile în ghiozdan. Apoi coborî în fugă scările blocului și ieși în stradă. După aceea, traversă parcul, sări peste o băltoacă și ajunse la stația de autobuz. În sfârșit, urcă în autobuz chiar înainte să se închidă ușile.” a) Numește tehnica narativă folosită în fragment. b) Transcrie cuvintele și expresiile care asigură continuitatea dintre secvențe. c) Explică, într-un enunț, ce efect are această tehnică asupra ritmului narațiunii.
3. Citește fragmentul următor: „Ioana aștepta, cu inima strânsă, rezultatele concursului în sala de festivități. În același timp, la celălalt capăt al orașului, bunicul ei pregătea un tort cu cireșe, convins că nepoata va câștiga. Pe când juriul își anunța decizia, bunicul aprindea deja lumânările de pe tort.” a) Numește tehnica narativă folosită în fragment. b) Transcrie cele două formule care marchează trecerea de la o secvență la alta. c) Precizează cele două spații în care se petrec întâmplările. d) Explică, în două enunțuri, rolul acestei tehnici în fragment.
4. Citește fragmentul următor: „Seara, lângă foc, moș Toader le spuse copiilor: «Când eram de vârsta voastră, m-am rătăcit în pădure. Am mers ore întregi, până când am zărit o lumină printre copaci. Era coliba unui pădurar, care m-a adăpostit până dimineață.» Copiii ascultau cu sufletul la gură, iar focul trosnea încet.” a) Numește tehnica narativă prin care o povestire este cuprinsă în alta. b) Precizează care este povestirea-cadru și care este povestirea inserată. c) Numește naratorul fiecărei povestiri și precizează dacă este narator obiectiv sau subiectiv, justificând cu un element din text.
5. Enunțurile de mai jos alcătuiesc o povestire, dar sunt așezate în altă ordine decât cea a întâmplărilor: A. Bucuros, Matei puse peștele într-o găleată și porni spre casă. B. Matei își pregăti undița și momeala încă de seara. C. După o oră de așteptare, pluta se scufundă brusc. D. În zori, ajunse pe malul lacului și aruncă undița. E. Trase cu putere și scoase din apă un crap mare. a) Scrie literele enunțurilor în ordinea logică și cronologică a întâmplărilor. b) Numește tehnica narativă pe care ai folosit-o și justifică răspunsul, pe baza a două cuvinte sau expresii din enunțuri.
6. Citește situația următoare: într-o povestire, Vlad, un elev de clasa a VII-a, relatează la persoana I cum a scris o compunere pentru concursul școlii. În compunerea lui Vlad, un pescar pe nume Ilie prinde un pește fermecat. Întâmplările din compunere sunt povestite la persoana a III-a. Explică, în câte un enunț, rolurile pe care le au Vlad și Ilie în acest text, folosind termenii: autor, narator subiectiv, narator obiectiv, personaj. Precizează apoi tehnica narativă prin care compunerea lui Vlad este cuprinsă în povestire.
7. Citește secvențele următoare, care sunt alăturate (juxtapuse): „Ana deschise fereastra. Văzu zăpada proaspătă. Își luă fularul. Ieși în curte. Făcu un om de zăpadă.” a) Rescrie fragmentul, legând secvențele prin cel puțin trei cuvinte sau expresii care asigură continuitatea. b) Precizează tehnica narativă păstrată în ambele variante ale fragmentului.
8. Redactează un text narativ de 70-100 de cuvinte în care să prezinți două întâmplări petrecute în același timp, dar în spații diferite (de exemplu: un meci de fotbal și o pisică pierdută pe aceeași stradă). Folosește tehnica alternanței și cel puțin două formule potrivite (de exemplu: în același timp, în vremea aceasta, pe când). Subliniază formulele folosite. Respectă regulile de ortografie și de punctuație.