Evaluare – Unitatea 1: Opt descoperiri și descoperitori (textul epic, tipare textuale, caracterizarea personajului, fonetică și vocabular)
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 8-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește cu atenție fragmentul de mai jos, apoi rezolvă cerințele. „În dimineața olimpiadei, Andrei a intrat în laborator cu inima cât un purice. Sala mirosea a cretă și a alcool sanitar, iar pe mese străluceau eprubetele, aliniate ca niște soldați de sticlă. Băiatul, înalt și deșirat, își tot împingea ochelarii pe nas. — Ți-e frică? l-a întrebat Ioana, colega lui de bancă. — Eu? Deloc! a răspuns el, deși îi tremurau mâinile. Profesoara a împărțit foile, iar liniștea s-a așternut grea peste clasă. Andrei a citit prima problemă și a zâmbit: o rezolvase de nenumărate ori acasă, alături de bunicul său, care fusese chimist. Și-a luat creionul și a început să scrie fără grabă, ca și cum bunicul i-ar fi stat alături.” a) Transcrie, din fragment, trei termeni din câmpul lexical al școlii. b) Formulează două idei principale pe baza fragmentului.
2. Precizează, în câte un enunț, tiparul textual (narativ, descriptiv sau dialogat) folosit în fiecare dintre secvențele de mai jos și justifică-ți răspunsul printr-o trăsătură a tiparului respectiv. a) „Sala mirosea a cretă și a alcool sanitar, iar pe mese străluceau eprubetele, aliniate ca niște soldați de sticlă.” b) „— Ți-e frică? l-a întrebat Ioana, colega lui de bancă. — Eu? Deloc! a răspuns el, deși îi tremurau mâinile.” c) „Profesoara a împărțit foile, iar liniștea s-a așternut grea peste clasă. Andrei a citit prima problemă și a zâmbit.”
3. Citește fragmentul de mai jos: „Băiatul, înalt și deșirat, își tot împingea ochelarii pe nas. — Ți-e frică? l-a întrebat Ioana, colega lui de bancă. — Eu? Deloc! a răspuns el, deși îi tremurau mâinile.” Identifică o trăsătură fizică și o trăsătură morală ale personajului Andrei. Pentru fiecare, precizează mijlocul de caracterizare (direct sau indirect) și transcrie o secvență sugestivă.
4. Precizează două trăsături ale textului epic, ilustrând fiecare trăsătură cu câte o secvență din fragmentul următor: „În dimineața olimpiadei, Andrei a intrat în laborator cu inima cât un purice. […] Profesoara a împărțit foile, iar liniștea s-a așternut grea peste clasă. Andrei a citit prima problemă și a zâmbit: o rezolvase de nenumărate ori acasă, alături de bunicul său, care fusese chimist.”
5. Se dau cuvintele: „mirosea”, „creioane”, „poezie”, „ploaie”, „aliniate”. a) Grupează cuvintele în trei categorii: cuvinte cu diftong, cuvinte cu triftong, cuvinte cu vocale în hiat (un cuvânt poate apărea în mai multe categorii). Subliniază grupurile de sunete. b) Precizează numărul de litere și de sunete pentru cuvintele „chimist” și „ochelari”.
6. a) Rescrie enunțul următor, înlocuind cuvintele scrise între paranteze drepte cu sinonime potrivite: „Andrei a intrat [grăbit] în sală și a [zărit] eprubetele [aliniate].” b) Scrie câte un antonim pentru cuvintele „liniștea” și „grea”. c) Alcătuiește două enunțuri în care să ilustrezi omonimia cuvântului „bancă”. d) Alcătuiește câte un enunț cu fiecare cuvânt din perechea de paronime „familiar/familial”.
7. Se dau cuvintele: „nenumărate”, „floarea-soarelui”, „laborant”, „binele” (în enunțul „Binele învinge mereu.”), „bunăvoință”, „cititul” (în enunțul „Cititul îl liniștea.”). Grupează-le în funcție de mijlocul intern de formare (derivare, compunere, conversiune) și explică, pentru fiecare cuvânt, cum s-a format.
8. a) Precizează registrul stilistic (solemn, standard sau familiar) căruia îi aparține secvența: „Frate, testul ăla a fost beton, l-am rupt!”. b) Rescrie textul următor, înlocuind termenii de argou, jargon și cuvintele familiare cu termeni din limba standard: „Ieri am dat un test super greu, dar am avut noroc că prof-ul era chill. Colegul meu a luat țeapă la ultima problemă și s-a enervat nasol. După oră, am făcut un brainstorming cu gașca și ne-am dat seama că nu era chiar așa complicat.”