Personajul (actualizare) – tipuri de personaje, mijloace de caracterizare, conflict

1. Citește fragmentul de mai jos: „În curtea școlii, elevii clasei a VIII-a se strânseseră în jurul Irinei, care ținea în mână robotul construit de ea peste vară. Profesorul de fizică, domnul Dobre, se apropie zâmbind și o întrebă cum reușise să-l programeze. Lângă poartă, un paznic citea ziarul, fără să ridice privirea. Doar Matei, prietenul ei cel mai bun, știa câte nopți pierduse Irina până când robotul făcuse primul pas. El fusese cel care îi adusese piesele lipsă și o încurajase să nu renunțe.” Identifică toate personajele din fragment. Pentru fiecare, precizează tipul în funcție de implicarea în acțiune (principal, secundar, episodic, figurant) și în funcție de felul în care este construit (individual, colectiv). Justifică, într-un enunț, încadrarea lui Matei.

2. Precizează, pentru fiecare secvență de mai jos, dacă este un exemplu de caracterizare directă sau indirectă. Numește trăsătura de caracter care reiese din fiecare secvență. La caracterizarea directă, precizează cine numește trăsătura: naratorul, alt personaj sau personajul însuși. La caracterizarea indirectă, precizează din ce reiese trăsătura: faptă, gest, limbaj etc. a. „Bunicul era un om răbdător, care nu ridica niciodată tonul.” b. „Ana împărți sandvișul în două și îi întinse jumătate colegului care își uitase pachetul acasă.” c. „— Sunt prea curios ca să las o ușă închisă fără să văd ce e dincolo! recunoscu Vlad.” d. „— Tu ești mereu ultimul care renunță, Tudore, îi spuse antrenorul.” e. „Mihai își frământa mâinile și se uita într-una spre ușa cabinetului.”

3. Citește fragmentul de mai jos: „— Nu merg la tabără! Acolo nici semnal nu e! strigă Radu, trântind ușa. Mama îl privi calm: — Mergi. Ți-ar prinde bine o săptămână fără ecran. Seara, singur în cameră, Radu se tot întreba dacă nu cumva mama avea dreptate. Îi era dor, de fapt, de lacul unde înota cândva cu tata, dar nu voia să recunoască.” Răspunde la cerințe: a. Identifică un conflict exterior și un conflict interior din fragment, precizând personajele implicate. b. Explică ce generează fiecare conflict. c. Numește câte o trăsătură a lui Radu și a mamei care se desprinde din aceste conflicte, știind că și conflictul este un mijloc indirect de caracterizare.

4. Citește fragmentul de mai jos: „Am deschis cutia cu scrisorile bunicii abia după ce toți plecaseră din casă. Mi-era teamă să nu fiu certat, dar nu mă puteam abține. Prima scrisoare începea cu «Dragul meu», și am simțit cum mi se înroșesc obrajii, ca și cum aș fi citit ceva interzis.” Răspunde la cerințe: a. Demonstrează, cu două argumente din text, că naratorul este și personaj. b. Precizează două trăsături ale naratorului-personaj, adică ale modului în care el prezintă întâmplările (de exemplu, perspectiva din care relatează, felul în care redă emoțiile). c. Numește o trăsătură morală a personajului-narator și ilustreaz-o cu o secvență din fragment.

5. Citește fragmentul de mai jos: „Domnul Grăbescu intră în birou cu haina descheiată, cu cravata strâmbă și cu un pantof legat doar pe jumătate. — Repede, repede, n-avem timp de vorbă! Unde-i dosarul? A, uite-l! Nu, nu e ăsta… Gata, plec, am întârziat deja!” Explică, în 40–60 de cuvinte, cum contribuie numele, vestimentația și limbajul la caracterizarea indirectă a personajului. Numește trăsătura dominantă care se conturează.

6. Citește fragmentul de mai jos: „Pentru vecini, doamna Elvira era «bătrâna ciudată de la etajul patru», care vorbea cu plantele. Copiii din bloc o ocoleau și râdeau pe la spatele ei. Numai Sara, care o ajuta uneori la cumpărături, știa că doamna Elvira fusese botanistă și că fiecare plantă din balcon avea o poveste.” Răspunde la cerințe: a. Prezintă două percepții diferite ale altor personaje asupra doamnei Elvira. b. Precizează care dintre aceste percepții ți se pare mai apropiată de adevăr și motivează-ți răspunsul cu o secvență din text. c. Explică, în 2–3 enunțuri, de ce este util pentru cititor să cunoască felul în care un personaj este văzut de celelalte personaje.

7. Citește cele două secvențe de mai jos, extrase din începutul și din finalul aceleiași povestiri: Început: „Lui Cristi nu-i păsa de nimeni. Trecea pe lângă colegi cu căștile în urechi și răspundea la orice întrebare doar printr-un «aha».” Final: „Când Ionuț căzu de pe bicicletă, Cristi fu primul care alergă spre el. Își smulse căștile, le aruncă în iarbă și îngenunche lângă prietenul lui.” Redactează un text de 50–80 de cuvinte, în care: – să numești o trăsătură a lui Cristi de la începutul povestirii și una de la final; – să precizezi mijlocul de caracterizare prin care reies acestea; – să formulezi o ipoteză argumentată despre ce l-ar fi putut schimba pe personaj.

8. Scrie o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj, la alegere, dintr-un text epic studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară. În compunerea ta, vei avea în vedere: – precizarea titlului și a autorului textului, precum și a tipului de personaj (după implicarea în acțiune și după felul în care este construit); – precizarea a două date de identificare ale personajului (nume, vârstă, ocupație, statut, portret fizic etc.); – numirea a două trăsături morale ale personajului; – ilustrarea a două mijloace de caracterizare diferite (unul direct și unul indirect), prin câte o secvență comentată; – corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului. Vei respecta normele de exprimare, de ortografie și de punctuație și vei marca paragrafele.