Cum citești un text narativ? (I): elementele textului narativ și verbul în povestire

1. Citește fragmentul de mai jos. „Sâmbătă, 12 octombrie 2024, doi elevi din Suceava, Andrei și Maria, au plecat într-o drumeție pe Muntele Rarău. La început, au urcat pe traseul marcat cu bandă roșie. Apoi, ceața s-a lăsat brusc, iar copiii nu mai vedeau marcajele. Au rămas pe loc, așa cum îi învățase profesorul de geografie, și au sunat la 112. După o oră, salvamontiștii i-au găsit și i-au condus la cabană.” a) Numește participanții la întâmplare. b) Precizează când și unde se petrece întâmplarea. c) Scrie două argumente care arată că fragmentul este un text narativ nonliterar.

2. Folosește fragmentul de la itemul 1. a) Scrie, în ordinea în care s-au petrecut, patru acțiuni ale copiilor. b) Transcrie trei cuvinte sau grupuri de cuvinte cu sens temporal care te ajută să stabilești ordinea acțiunilor. c) Explică de ce copiii au rămas pe loc și ce efect a avut decizia lor.

3. Citește secvențele de mai jos, extrase din textele studiate: • „Ea porni ca vântul înspre partea încotro îi spuseseră puii că a apucat omul.” (Prâslea cel Voinic și merele de aur) • „[...] somnul îl copleși și căzu ca un mort [...]” (Prâslea cel Voinic și merele de aur) • „[...] un păianjen mare cât podul palmei.” (Singur în Australia) Pentru fiecare secvență, precizează ce anume este comparat și cu ce este comparat. Apoi explică, într-un enunț, ce ne ajută comparația să înțelegem sau să ne imaginăm.

4. Citește fragmentul următor. „Era odată un cioban tânăr care păzea oile la marginea unei păduri. Într-o seară, un lup uriaș ieși din desiș și se repezi la turmă. Ciobanul, care își pregătise din vreme un toiag de corn, sări în fața lupului și îl alungă.” a) Precizează timpul verbelor: era, păzea, ieși, se repezi, pregătise, alungă. b) Explică rolul pe care îl are în povestire fiecare dintre următoarele timpuri: imperfectul, perfectul simplu și mai-mult-ca-perfectul. Dă câte un exemplu din fragment pentru fiecare.

5. a) Pentru fiecare formă verbală compusă de mai jos, scrie verbul auxiliar, forma nepersonală (infinitiv sau participiu) și timpul modului indicativ: voi povesti, am citit, vor câștiga, ați învins. b) Rescrie enunțul „Prâslea pândește lângă măr.”, trecând verbul pe rând la viitor, la perfect compus și la mai-mult-ca-perfect.

6. a) Scrie forma de imperativ, persoana a II-a singular, afirmativă și negativă, a verbelor: a fi, a veni, a spune, a citi. Exemplu: a pleca – pleacă! / nu pleca! b) Alcătuiește două enunțuri în care Prâslea îi dă un sfat fratelui său: unul cu un verb la imperativ afirmativ și unul cu un verb la imperativ negativ. c) Explică prin ce se deosebește modul imperativ de modul indicativ.

7. Citește textul de mai jos. „Într-un sat de munte trăia o fetiță pe nume Ilinca, împreună cu bunicul ei. Într-o iarnă, bunicul se îmbolnăvi și nu mai putea ieși din casă, iar lemnele se terminaseră. Ilinca își luă sania, merse singură până la marginea pădurii și adună vreascuri, deși vântul o biciuia. La întoarcere, sania se răsturnă într-un șanț, dar fetița o ridică și o trase mai departe. Seara, focul ardea din nou în sobă, iar bunicul, încălzit, îi mulțumi nepoatei sale curajoase.” Precizează, cu propriile cuvinte, cele cinci momente ale acțiunii: situația inițială, situația-problemă, desfășurarea acțiunii, rezolvarea problemei și situația finală.

8. Redactează un text narativ de 6–8 enunțuri, în care să povestești o întâmplare reală sau imaginară despre un copil care dă dovadă de curaj. Respectă următoarele cerințe: • precizează personajele/participanții, timpul și locul întâmplării; • folosește cel puțin un verb la imperfect pentru cadrul povestirii și cel puțin trei verbe la perfect simplu sau la perfect compus pentru acțiunile principale; • folosește cel puțin un verb la mai-mult-ca-perfect; • folosește cel puțin două cuvinte de legătură cu sens temporal (de exemplu: la început, apoi, în cele din urmă); • subliniază verbele la imperfect și încercuiește-le pe cele la mai-mult-ca-perfect.