Variație stilistică – Limbă vorbită. Limbă scrisă

1. Precizează cele două forme de manifestare ale unei limbi și explică, în 2-3 enunțuri, pe ce se bazează fiecare dintre ele pentru a transmite un mesaj.

2. Grupează următoarele caracteristici în două coloane, „Limba vorbită” și „Limba scrisă”: sunete, semne de punctuație, mimică, majuscule, intonație, litere, gestică, alineat.

3. Citește fragmentul următor: „— Bună, Andrei! Ce faci? — Păi... bine, mersi. Tu? — Ei, merge. Hai la fotbal după ore? — Hai! Super!” Identifică trei elemente care arată că acest dialog reproduce limba vorbită. Pentru fiecare, dă un exemplu din text.

4. Citește fragmentul următor: „Ioana a intrat în clasă și a spus încet: — Am uitat tema acasă... Profesorul a ridicat din sprâncene, apoi a zâmbit.” Numește două aspecte din fragment care ar putea fi redate mai ușor în comunicarea orală, față-în-față, decât în scris. Explică de ce.

5. Enunțul „Ai terminat proiectul” poate exprima, în vorbire, fie o întrebare, fie o constatare, fie o mirare. Scrie enunțul de trei ori, folosind de fiecare dată semnul de punctuație potrivit pentru fiecare dintre cele trei intenții, și explică ce rol au semnele de punctuație în limba scrisă.

6. Transformă următorul mesaj vorbit, spus de un elev la telefon, într-un mesaj scris îngrijit, adresat dirigintei: „Doamna, păi, eu mâine nu pot să vin, că am... am programare la doctor, știți, la dentist. Gata, asta era.” Respectă normele limbii standard și semnele de punctuație.

7. Imaginează-ți că le prezinți unor elevi din altă țară limba română. Scrie un scurt plan (3-4 idei) prin care să le arăți diferența dintre limba română vorbită și limba română scrisă, dând câte un exemplu pentru fiecare formă.

8. Redactează un text de 60-80 de cuvinte în care să explici care formă de comunicare ți se pare mai potrivită pentru a-ți exprima emoțiile: limba vorbită sau limba scrisă. Motivează-ți alegerea prin cel puțin două argumente, folosind caracteristicile învățate în lecție.