Vrem să folosim Google Analytics ca să vedem câte persoane vizitează EducațieAI și ce pagini citesc. Google Analytics se încarcă și pune cookie-uri doar dacă accepți. Îți poți schimba alegerea oricând din „Setări cookie-uri”, în subsolul paginii. Detaliile sunt în politica de confidențialitate.

Generat din manualul „Limba și literatura română clasa a VII-a”, EDITURA PARALELA 45, lecția „Descrierea unei emoții”, pagina 112.

Descrierea unei emoții

Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a

Nume elev: ____________________Data: ____________

  1. 1. Construiește, în caiet, o axă a emoțiilor cu doi poli (negativ „–” și pozitiv „+”). Scrie trei perechi de emoții opuse, altele decât cele din manual (tristețe – fericire, frică – siguranță, dezgust – admirație). Pentru una dintre perechi, scrie câte un enunț în care să arăți o situație în care ai trăit fiecare dintre cele două emoții.

  2. 2. Completează enunțurile de mai jos, astfel încât să realizezi un autoportret comportamental. Precizează pentru fiecare cel puțin un gest sau o reacție fizică și o reacție verbală (ce spui sau cum vorbești). a) Când sunt neliniștit înaintea unui test, ... . b) Când primesc o veste neașteptat de bună, ... . c) Când mă simt nedreptățit, ... .

  3. 3. Citește fragmentul de mai jos și răspunde la cerințe. „Am deschis plicul încet, cu degetele tremurând. Inima îmi bătea atât de tare, încât mi se părea că o aude toată casa. Am citit primul rând, apoi l-am recitit. Am fost admis! Am sărit în sus, am strigat și l-am îmbrățișat pe bunicul, care râdea cu ochii umezi.” a) Numește cele două emoții care se succed în fragment. b) Transcrie câte o secvență prin care este exprimată fiecare emoție. c) Precizează dacă emoțiile sunt redate prin gesturi, prin senzații fizice sau prin cuvinte, dând câte un exemplu.

  4. 4. Citește cu voce tare enunțul „Tu ai câștigat concursul?” de trei ori, accentuând de fiecare dată alt cuvânt: o dată „Tu”, o dată „câștigat”, o dată „concursul”. Explică, în câte un enunț, ce emoție sau ce intenție exprimă vorbitorul în fiecare dintre cele trei variante (de exemplu: mirare, îndoială, bucurie).

  5. 5. Pornind de la informațiile din rubrica „Strategii de comunicare orală”, numește cele două modalități prin care un vorbitor poate accentua în mod afectiv un mesaj sonor. Scrie câte un enunț propriu care să ilustreze fiecare modalitate, marcând cuvântul accentuat cu majuscule, iar rostirea sacadată prin despărțirea în silabe cu cratimă.

  6. 6. Recitește versurile din poezia „Fericirea” de Iv cel Naiv: „... fericirea e un om de zăpadă, / un mic și-amar sâmbure de adevăr / pur și simplu multă spumă în cadă / sau vântul care te-mpletește la păr”. a) Identifică două figuri de stil prin care este prezentată fericirea și numește-le. b) Explică, în două–trei enunțuri, ce sugerează aceste imagini despre natura fericirii. c) Precizează ce condiție a fericirii formulează autorul în finalul poeziei.

  7. 7. Compară, în trei–patru enunțuri, modul în care este prezentată fericirea în fragmentul din poezia „Cartea” de Simona Popescu și în fragmentul din poezia „Fericirea” de Iv cel Naiv. Precizează o asemănare și o deosebire, ilustrând fiecare idee cu o secvență din texte.

  8. 8. Scrie un text de 80–100 de cuvinte în care să descrii o emoție pe care ai trăit-o (de exemplu: emoția primei zile de școală, a unei despărțiri, a unei reușite). Textul trebuie să conțină: numele emoției; situația în care ai trăit-o; cel puțin două manifestări (gesturi, senzații fizice, reacții verbale); o figură de stil (comparație, metaforă sau personificare); minimum trei adjective. Respectă normele de ortografie și de punctuație.

Fișe asemănătoare

AI-ul pregătește. Tu ai mai mult timp pentru ceea ce contează.

Contul e gratuit și are o limită lunară de generări.

Generează o fișă