Limbaj popular. Variație regională a limbii
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește fragmentul de mai jos și transcrie din el patru mărci ale limbajului popular (oralității). Precizează, pentru fiecare, ce tip de marcă este (de exemplu: interjecție, expresie populară, comparație populară, diminutiv, formă fonetică familiară). „— Măi omule, măi! Ia stai oleacă și ascultă-mă! Am să-ți spun o poveste de-ți crapă inima-n tine: era odată un flăcăuaș voinic cât un brad, iute ca focul, de nu-l putea prinde nici vântul.”
2. Scrie varianta literară (corectă) a formelor populare sau regionale evidențiate în enunțurile următoare: a) Am să viu mâine la voi. b) Oi merge și eu la târg. c) Copilu' s-a dus la gioc. d) Câte zile-s într-un an? e) Am făcutără curat în casă.
3. Explică, în 2-3 rânduri, ce rol au diminutivele în textele populare. Ilustrează explicația cu un exemplu dintr-un vers sau dintr-un enunț creat de tine, care să conțină un diminutiv.
4. Precizează două caracteristici ale limbajului popular și explică prin ce se deosebește acesta de limba literară. Răspunde în 3-4 rânduri.
5. Transformă următorul enunț scris în limba literară într-un enunț cu mărci ale oralității. Folosește cel puțin o interjecție, o comparație populară și o expresie populară, apoi subliniază-le (sau numește-le) în răspunsul tău. „Băiatul a alergat foarte repede spre casă, pentru că era foarte speriat.”
6. Citește exemplele de mai jos și precizează, pentru fiecare, ce tip de variație regională a limbii ilustrează (variație de pronunție sau variație de sens/lexicală). Scrie apoi forma sau sensul din limba literară. a) frace (Banat) b) șeapă (Moldova) c) „Mă doare mai-ul.” (Crișana, Maramureș) d) rădășină (Moldova)
7. În zonele rurale, adresarea politicoasă se face uneori prin mata sau matale, iar în zonele urbane prin dumneavoastră. Alcătuiește un scurt dialog de 4-6 replici între un elev venit în vacanță la bunici, la țară, și un vecin vârstnic din sat, în care să folosești ambele forme de adresare. Explică apoi, într-un enunț, de ce vorbitorul își poate schimba felul de a vorbi în funcție de interlocutor.
8. În comediile lui I.L. Caragiale, personajele folosesc forme deformate ale cuvintelor (de exemplu, bampir în loc de vampir) sau expresii populare. Explică, în 4-6 rânduri, ce rol au aceste abateri de la limba literară în caracterizarea personajelor și în crearea comicului. Dă cel puțin un exemplu, din lecție sau din lecturile tale.