Proiecte tematice: mituri, tradiții, basme și valori culturale

1. Vrei să realizezi un proiect tematic cu titlul „Soarele în mitologia românească”. Răspunde la următoarele cerințe: a) Scrie, în ordine, patru etape de lucru pe care le vei parcurge, de la documentare până la prezentarea proiectului. b) Numește trei tipuri diferite de surse de informare pe care le poți folosi. c) Formulează două criterii după care verifici dacă o sursă online este de încredere.

2. Citește rezumatul legendei de mai jos, apoi completează o fișă de lectură cu următoarele rubrici: titlul, specia literară, personajele, tema, momentul principal al întâmplării, explicația pe care o oferă legenda și impresia ta (2-3 enunțuri). Rezumat: Se spune că Soarele, un tânăr strălucitor, a vrut să se căsătorească cu sora lui, Luna. Luna nu a vrut să încalce rânduiala lumii și i-a cerut să construiască o scară până la cer și un pod peste mare, crezând că el nu va reuși. Soarele a îndeplinit totuși încercările. Atunci Luna s-a aruncat în mare și s-a prefăcut într-un pește. Dumnezeu i-a pedepsit pe amândoi să nu se mai întâlnească niciodată: Soarele luminează ziua, iar Luna, noaptea. De aceea, cei doi se urmăresc pe cer fără să se poată ajunge.

3. Citește descrierile celor două obiceiuri de iarnă, apoi realizează o diagramă (sau un tabel) în care să precizezi două asemănări și trei deosebiri dintre ele. Încheie cu un enunț despre ceea ce arată aceste obiceiuri despre oamenii care le păstrează. A. Colindatul (România): În Ajunul Crăciunului, grupuri de copii și tineri merg din casă în casă și cântă colinde prin care vestesc Nașterea Domnului și urează sănătate și belșug. Gazdele îi răsplătesc cu colaci, mere, nuci sau bani. B. Ziua Sfintei Lucia (Suedia): Pe 13 decembrie, una dintre cele mai lungi nopți ale anului, o fată îmbrăcată în alb, cu o coroană de lumânări pe cap, conduce o procesiune de copii care cântă. Se împart chifle cu șofran, iar sărbătoarea simbolizează lumina care învinge întunericul iernii.

4. Imaginează-ți că ai făcut un tur virtual al sălii de costume populare a Muzeului Național al Țăranului Român. Redactează o pagină de jurnal de impresii, de 10-12 rânduri, despre frumusețea și originalitatea costumului popular. Respectă convențiile jurnalului (dată, relatare la persoana I, exprimarea trăirilor personale) și folosește cel puțin două epitete și un termen specific portului popular (de exemplu: ie, catrință, fotă, opincă, brâu).

5. Gândește-te la „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă și la basmul „Cenușăreasa” de Charles Perrault. a) Prezintă, în câte 2-3 enunțuri, situația inițială (scenariul inițial) din fiecare basm. b) Precizează o asemănare și două deosebiri între aceste situații inițiale. c) Motivează, în 3-4 rânduri, care dintre cei doi eroi reprezintă pentru tine un model de comportament.

6. Pregătește o dezbatere în clasă despre prietenie, pornind de la „Povestea lui Harap-Alb”. a) Formulează tema dezbaterii sub forma unei afirmații care poate fi susținută sau combătută. b) Scrie două argumente în favoarea afirmației, fiecare sprijinit pe o întâmplare din basm în care Harap-Alb este ajutat de prietenii săi (de exemplu, Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă). c) Scrie un contraargument posibil. d) Formulează două reguli de comportament pe care participanții trebuie să le respecte în timpul dezbaterii.

7. Citește rezumatul mitului, apoi alcătuiește o fișă de personaj pentru Prometeu, cu rubricile: numele și statutul personajului, trei trăsături de caracter, câte o faptă care ilustrează fiecare trăsătură, felul caracterizării (directă/indirectă). La final, explică, în 3-4 rânduri, care dintre aceste trăsături sunt potrivite pentru statutul unui erou. Rezumat: Prometeu, un titan înțelept, i-a modelat pe oameni din lut și i-a iubit. Văzând că aceștia suferă de frig și nu se pot apăra, a furat focul din cer, deși Zeus interzisese acest lucru, și l-a dăruit oamenilor. Drept pedeapsă, Zeus l-a înlănțuit pe o stâncă din Munții Caucaz, unde un vultur venea zilnic să-i sfâșie ficatul. Prometeu a îndurat chinul fără să-și ceară iertare pentru fapta sa.

8. Pentru proiectul „Importanța familiei” ai adunat următoarele proverbe: 1. „Copiii sunt cinstea părinților, iar părinții, lauda copiilor.” (proverb românesc) 2. „Mărul nu cade departe de pom.” (proverb românesc) 3. „O familie unită prosperă în toate.” (proverb chinezesc) 4. „Casa în care nu sunt copii e ca o grădină fără flori.” (proverb arab) a) Explică, în câte un enunț, sensul fiecărui proverb. b) Precizează ideea comună care leagă proverbele românești de cele ale altor popoare. c) Alege proverbul care ți se pare cel mai sugestiv și argumentează-ți alegerea în 5-6 rânduri, folosind un exemplu din viața de zi cu zi sau din lecturile tale.