Personajul. Modalități de caracterizare
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Explică, în 3–4 enunțuri, diferența dintre caracterizarea directă și caracterizarea indirectă a unui personaj. Precizează cine poate realiza caracterizarea directă și numește trei surse din care pot fi deduse trăsăturile personajului în caracterizarea indirectă.
2. Citește fragmentul: „Andrei era cel mai harnic băiat din sat. Se scula înaintea cocoșilor și nu se odihnea până nu termina tot ce își propusese. Avea însă un cusur: se supăra repede și uita la fel de repede.” a) Numește două trăsături ale lui Andrei prezentate în fragment. b) Precizează cine prezintă aceste trăsături. c) Numește modalitatea de caracterizare folosită.
3. Citește replica: „— Știu că nu sunt cel mai curajos dintre voi, mărturisi Tudor, dar niciodată nu mi-am lăsat un prieten la greu.” a) Precizează ce tip de caracterizare directă apare în această replică. Justifică-ți răspunsul. b) Numește două trăsături ale lui Tudor care reies din replică.
4. Citește fragmentul: „Când văzu că bătrâna nu-și poate ridica sacul de pe trotuar, Ioana își lăsă jos ghiozdanul, o ajută să-și ducă bagajul până la poartă și abia apoi alergă spre școală, deși știa că va întârzia.” Ce trăsătură a Ioanei se poate deduce din faptele ei? Numește modalitatea de caracterizare și explică, într-un enunț, cum ai ajuns la această concluzie.
5. Citește replica personajului: „— Hai, mișcați-vă mai repede! Eu nu am timp de pierdut cu niște leneși ca voi! strigă domnul Pandele către ucenici.” a) Ce trăsătură a domnului Pandele reiese din limbajul său? b) Indică două elemente din replică (cuvinte sau semne de punctuație) care susțin răspunsul tău.
6. Citește fragmentul: „Odaia lui Sandu semăna cu un câmp de bătaie: cărți deschise aruncate pe pat, șosete pe birou, cănițe uitate pe pervaz. El însuși purta o cămașă încheiată strâmb și un singur pantof legat.” a) Precizează două surse ale caracterizării indirecte folosite în fragment. b) Numește trăsătura personajului care se poate deduce de aici.
7. Într-o poveste, un negustor care nu dă nimănui nici măcar o bucată de pâine poartă numele Ghiță Strânsură, iar o fetiță veselă, care înveselește pe toată lumea, se numește Zâmbica. Explică, în 2–3 enunțuri, cum contribuie numele acestor personaje la caracterizarea lor. Ce modalitate de caracterizare este ilustrată?
8. Citește fragmentul: „Bunicul Vasile era un om tăcut, care vorbea doar când avea ceva important de spus. — Nu te grăbi, nepoate, îi zicea el când mă vedea frământându-mă. Lucrul bine făcut cere răbdare. Și, ca să-mi arate, cioplea ore întregi câte o lingură de lemn, fără să se plângă vreodată.” Redactează un text de 80–100 de cuvinte în care să prezinți două trăsături ale bunicului Vasile, ilustrând două modalități diferite de caracterizare, prin câte o secvență din fragment, comentată.