Povestea scrisă – structuri textuale, momentele subiectului și editarea textului narativ
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește fragmentul: „Când auzi fluierul, Andrei țâșni de pe bancă, prinse mingea din zbor și, fără să mai stea pe gânduri, alergă spre poartă. În ultima clipă, șută puternic, iar mingea se opri în plasă.” a) Precizează ce tip de structură textuală (secvență) predomină în fragment. b) Scrie rolul acestei structuri în text. c) Extrage trei verbe la perfectul simplu și două cuvinte sau construcții care arată ordinea acțiunilor.
2. Citește fragmentul: „Curtea bunicii era liniștită. Un nuc bătrân își întindea umbra rece peste masa de lemn, iar găinile moțăiau la soare, lângă fântâna veche.” a) Precizează ce tip de structură textuală este folosit. b) Precizează ce rol are această structură într-o poveste (ce prezintă cititorului). c) Extrage două grupuri nominale (substantiv + adjectiv) și precizează timpul la care sunt folosite verbele.
3. Imaginează-ți că doi colegi descoperă, în ultima zi de școală, un bilet misterios în banca lor. Scrie un dialog de 4-6 replici între ei. Folosește corect linia de dialog și include: cel puțin un substantiv în vocativ, un verb la imperativ, un enunț exclamativ și două verbe de declarație diferite (de exemplu: a spune, a întreba, a adăuga). Subliniază sau notează în paranteză elementele cerute.
4. Enunțurile de mai jos alcătuiesc o poveste, dar sunt amestecate. Scrie-le în ordinea corectă a momentelor subiectului (Ex-I-D-P-D) și notează în dreptul fiecăruia momentul pe care îl reprezintă. a. Deodată, de sub pod se auzi un scâncet slab. b. Era o dimineață geroasă, iar Mihai mergea spre școală pe lângă râul înghețat. c. În cele din urmă, cățelușul ajunse acasă la Mihai, unde primi un nume: Fulg. d. Coborî malul alunecos, căută printre sălcii și descoperi un cățeluș tremurând. e. Când se aplecă să-l ia, gheața trosni sub picioarele lui și, pentru o clipă, crezu că va cădea în apă.
5. Începutul „Era o zi obișnuită de toamnă și eu m-am dus la școală.” nu stârnește curiozitatea cititorului. Rescrie-l în trei variante: a) un început narativ, care pornește direct din plina acțiune; b) un început descriptiv, care prezintă cadrul sau un personaj; c) un început prin dialog. Pentru fiecare variantă, scrie o întrebare pe care și-ar putea-o pune cititorul după ce o citește.
6. Ești în etapa de editare a unui text. Citește fragmentul: „Ana a intrat în bibliotecă. Ana a căutat o carte și Ana a găsit o carte veche. Cartea era veche și prăfuită. Ea voia s-o citească dar însă era târziu.” a) Numește trei greșeli sau stângăcii de exprimare din fragment (repetiții, pleonasm, punctuație). b) Rescrie fragmentul corect și clar. Adaugă la final o propoziție coordonată care să exprime o relație de concluzie (de exemplu, cu „deci” sau „așa că”).
7. Scriitorul Dan Lungu ne sfătuiește să fim atenți la „muzica textului”. Citește fragmentul: „Hoțul, care tocmai furase portofelul unei doamne care stătea liniștită pe o bancă din parc, a început să fugă printre copacii înalți, în timp ce polițistul, care îl observase de departe, alerga după el cât îl țineau picioarele.” a) Explică de ce ritmul acestui fragment nu se potrivește cu acțiunea prezentată. b) Rescrie fragmentul folosind propoziții scurte, potrivite pentru o scenă de urmărire.
8. Inventează un personaj care nu este om (un animal sau un obiect, de exemplu un ghiozdan, o umbrelă sau un papagal). Notează, pe scurt, elementele care îi formează identitatea, așa cum le prezintă Dan Lungu: lumea interioară (emoții, dorințe, amintiri), înfățișarea, comportamentul și lumea exterioară în care trăiește. Apoi scrie expozițiunea unei povești despre acest personaj, în 60-80 de cuvinte. Expozițiunea trebuie să prezinte cadrul și personajul și să stârnească curiozitatea cititorului.