Recapitulare finală – textul liric, figuri de stil, morfologie, sintaxă și redactare (pe baza poeziei „Revedere” de Mihai Eminescu)

1. Citește versurile de mai jos, din poezia „Revedere” de Mihai Eminescu: „― Ce mi-i vremea, când de veacuri Stele-mi scânteie pe lacuri, Că de-i vremea rea sau bună, Vântu-mi bate, frunza-mi sună;” a) Prezintă, în două enunțuri, două trăsături care arată că fragmentul aparține textului liric. Ilustrează fiecare trăsătură cu un exemplu din versuri. b) Precizează, într-un enunț, un element care apropie poezia de textul dramatic și explică de ce aceasta rămâne totuși un text liric.

2. Citește versurile de mai jos, din poezia „Revedere” de Mihai Eminescu: „Codrule cu râuri line, Vreme trece, vreme vine,” și „Vântu-mi bate, frunza-mi sună;” Identifică trei figuri de stil diferite din aceste versuri și precizează felul fiecăreia. Explică, în două–trei enunțuri, cum contribuie aceste figuri de stil la imaginea codrului din poezie.

3. Citește versurile de mai jos, din poezia „Revedere” de Mihai Eminescu: „Numai omu-i schimbător, Pe pământ rătăcitor, Iar noi locului ne ținem, Cum am fost așa rămânem: Marea și cu râurile, Lumea cu pustiurile, Luna și cu soarele, Codrul cu izvoarele.” Prezintă, în trei–patru enunțuri, opoziția dintre om și natură exprimată în aceste versuri. Precizează numele figurii de stil care se bazează pe o astfel de opoziție și spune ce sentiment crezi că transmit versurile despre condiția omului.

4. Citește versurile: „Vântu-mi bate, frunza-mi sună;” și „Mie-mi curge Dunărea.” a) Precizează felul, persoana, cazul și funcția sintactică a pronumelui „-mi” din structura „Vântu-mi bate”. b) Precizează felul, cazul și funcția sintactică a pronumelui „Mie” din versul „Mie-mi curge Dunărea.” și explică, într-un enunț, de ce apare în acest vers și forma „-mi”. c) Alcătuiește un enunț în care pronumele „mie” să aibă tot funcția de complement indirect, dar fără dublarea prin forma neaccentuată.

5. Citește versul: „Vântu-mi bate, frunza-mi sună;” a) Stabilește din câte propoziții este alcătuită această frază, transcriind predicatele. b) Precizează tipul de raport sintactic dintre propoziții și modalitatea prin care se realizează acest raport. c) Construiește o frază, despre codru, formată din două propoziții aflate în raport de coordonare adversativă, și subliniază elementul de relație.

6. În poezia „Revedere”, substantivul „vreme” apare în versurile „Vreme trece, vreme vine” și „Că de-i vremea rea sau bună”. a) Explică, în două enunțuri, ce sens are cuvântul „vreme” în fiecare dintre cele două versuri și numește fenomenul lexical ilustrat. b) Transcrie, din versurile de mai sus, două perechi de antonime (o pereche de verbe și o pereche de adjective). c) Scrie un sinonim pentru „vreme” potrivit pentru primul vers și alcătuiește un enunț cu acest sinonim.

7. În poezia „Revedere” apar structurile: „Ce mi-i vremea”, „Vântu-mi bate”, „Numai omu-i schimbător”. a) Explică, într-un enunț, rolul cratimei în aceste structuri. b) Rescrie cele trei structuri în forma limbii standard (literare), fără cratimă. c) Precizează, în două enunțuri, ce variantă a limbii este ilustrată de aceste forme și de ce crezi că le-a folosit poetul.

8. Imaginează-ți că, după mulți ani, te întorci într-un loc drag din copilăria ta (un râu, o pădure, un deal, un copac din curtea școlii). Redactează un text de 100–120 de cuvinte în care să prezinți această revedere. Textul tău trebuie: să îmbine o secvență narativă, o secvență descriptivă și o secvență dialogată (un scurt dialog între tine și locul revăzut); să cuprindă cel puțin o figură de stil, pe care o vei sublinia; să respecte normele de ortografie și de punctuație.