Recapitulare: textul narativ, caracterizarea personajului, faptul și opinia, valorile verbului „a fi”, formele verbale nepersonale
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește fragmentul de mai jos. „În vacanța de vară, Matei și verișoara lui, Ilinca, au plănuit o drumeție pe munte. Seara, înainte de plecare, și-au verificat harta și au pregătit rucsacii. A doua zi, în zori, au pornit pe poteca marcată cu bandă roșie. Pe la prânz, ceața a coborât brusc și cei doi s-au rătăcit. După o oră de căutări, Ilinca a zărit un stâlp cu marcaj, iar copiii au ajuns cu bine la cabană.” Stabilește ordinea în care se desfășoară întâmplările de mai jos. Scrie numerele de la 1 la 5 în dreptul fiecărei întâmplări: • copiii se rătăcesc din cauza ceții; • Matei și Ilinca își pregătesc rucsacii; • copiii ajung la cabană; • cei doi pornesc pe poteca marcată; • Ilinca zărește un stâlp cu marcaj.
2. Citește secvența de mai jos. „Corabia a plecat din port în noaptea de 3 martie. Probabil că marinarii, prea grăbiți, nu verificaseră legăturile pânzelor, căci, în a doua zi de drum, catargul cel mare s-a rupt.” Identifică un fapt și o opinie a naratorului din această secvență. Explică, într-un enunț, după ce ai recunoscut opinia.
3. Precizează valoarea verbului „a fi” (predicativ, copulativ sau auxiliar) în fiecare dintre enunțurile de mai jos: a) Exploratorii erau obosiți după drumul lung. b) Harta veche este în sertarul biroului. c) Insula a fost descoperită de un navigator curajos. Apoi alcătuiește câte un enunț propriu în care verbul „a fi” să aibă valoarea de verb predicativ, respectiv de verb copulativ.
4. Precizează forma verbală nepersonală (infinitiv, gerunziu, participiu sau supin) și funcția sintactică a verbelor subliniate prin majuscule în enunțurile de mai jos: a) Copiii au coborât pe plajă CÂNTÂND. b) Iahtul, LEGAT de mal, aștepta pasagerii. c) Marinarii au terminat de STRÂNS velele. d) Dorința de A CĂLĂTORI îl stăpânea pe Briant.
5. Citește enunțul: „Briant, fratele lui Jacques, cerceta atent țărmul insulei.” Precizează funcția sintactică și cazul următoarelor cuvinte: „Briant”, „fratele”, „lui Jacques”, „țărmul”, „insulei”.
6. Citește fragmentul de mai jos. „Radu era cel mai mic din grup, dar nu se plângea niciodată. Când ploaia i-a udat pe toți până la piele, el și-a dat pelerina colegului care tremura. Seara, a rămas de veghe lângă foc până târziu, ca ceilalți să poată dormi liniștiți.” Identifică o trăsătură a lui Radu prezentată prin caracterizare directă și una prezentată prin caracterizare indirectă. Pentru fiecare trăsătură, scrie secvența din text care o susține și precizează modalitatea de caracterizare folosită.
7. Citește textul de mai jos, extras dintr-un ghid turistic. „Delta Dunării – informații utile Acces: cu vaporul din Tulcea (aproximativ 3 ore până la Sulina). Perioada recomandată: mai–septembrie. Ce poți vizita: Lacul Roșu, Pădurea Letea, farul vechi din Sulina. Sfat: luați cu voi soluție împotriva țânțarilor și apă suficientă.” Precizează, în trei–patru enunțuri, scopul acestui text și două elemente prin care modul de organizare a informațiilor îl deosebește de un text literar narativ, cum este fragmentul din romanul „Doi ani de vacanță” de Jules Verne.
8. Redactează un text narativ de 100–150 de cuvinte în care să povestești o călătorie, reală sau imaginară, în timpul căreia personajul principal trebuie să depășească o situație dificilă. Textul trebuie să respecte următoarele cerințe: • să aibă un titlu potrivit; • să prezinte momentele subiectului într-o ordine logică; • să cuprindă cel puțin o trăsătură a personajului principal, ilustrată printr-o faptă a acestuia; • să conțină cel puțin o secvență de dialog; • să respecte normele de ortografie și de punctuație.