„Rondelul lucrurilor” de Alexandru Macedonski: structura rondelului, figuri de stil și limbă
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Recitește poezia „Rondelul lucrurilor” de Alexandru Macedonski. a) Numără versurile poeziei și strofele. Precizează câte versuri are fiecare strofă. b) Transcrie versurile care se repetă și precizează pe ce poziții apar în poezie (al câtelea vers). c) Explică, în 2-3 enunțuri, ce rol are această repetare. Folosește termenul „refren”.
2. Observă rimele poeziei. a) Transcrie cuvintele de la finalul versurilor din prima strofă și grupează-le după cum rimează. b) Precizează câte rime diferite (sonorități finale) se folosesc în întreaga poezie. c) Pe baza răspunsurilor tale și ale itemului 1, enumeră trei trăsături prin care textul lui Macedonski respectă regulile rondelului.
3. Citește versurile: „Bronz, catifea, lemn sau mătase, / Prind grai aproape omenesc.” a) Numește figura de stil din primul vers și explică ce sugerează alegerea unor materiale atât de diferite. b) Numește figura de stil din al doilea vers și explică ce însușire omenească primesc lucrurile. c) Explică rostul cuvântului „aproape” din secvența „grai aproape omenesc”.
4. Pornind de la versul „Tu le crezi moarte, și trăiesc”: a) Identifică cele două cuvinte cu sens opus și numește figura de stil pe care o formează. b) Explică, în 3-4 enunțuri, ce idee despre lucruri transmite poetul prin acest vers. Pune ideea în legătură cu titlul unității, „Vocea ascunsă a lucrurilor”.
5. Explică sensul următoarelor cuvinte și expresii din poezie și scrie câte un sinonim potrivit contextului pentru fiecare: a) „grai”; b) „pustnicia” (din versul „În pustnicia lor retrase”); c) „te-mbie”. Apoi explică, în 2-3 enunțuri, de ce spune poetul că lucrurile trăiesc „în pustnicia lor retrase”.
6. Analizează din punct de vedere gramatical enunțul: „Bronz, catifea, lemn sau mătase, / Prind grai aproape omenesc.” a) Identifică subiectul și precizează felul lui (simplu sau multiplu). Precizează prin ce parte de vorbire este exprimat. b) Identifică predicatul și precizează felul lui. c) Precizează funcția sintactică a cuvântului „grai” și a cuvântului „omenesc”. d) Explică de ce verbul „prind” stă la numărul plural.
7. În poezie apar cuvinte unite prin cratimă: „Și-n”, „Împrăștiate-n”, „sufletu-ți”, „Te-mbie”. a) Rescrie fiecare secvență cu cuvintele în forma lor completă, fără cratimă. b) Explică ce rol are cratima în aceste situații. c) Precizează de ce poetul a preferat formele cu cratimă. Gândește-te la numărul de silabe al versului și la ritm.
8. Imaginează-ți că un obiect din casa ta (o carte veche, o jucărie uitată, un ceas, o fotografie etc.) prinde „grai aproape omenesc”. Redactează, în 80-100 de cuvinte, monologul acestui obiect, în care el îți amintește ceva ce „sufletu-ți uitase”. Cerințe: - scrie la persoana I, din perspectiva obiectului; - folosește cel puțin o personificare și o enumerație; - repetă o exclamație la începutul și la sfârșitul textului, după modelul refrenului din rondel; - respectă normele de ortografie și de punctuație.