Strategii de ascultare activă
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Explică, în două–trei enunțuri, ce înseamnă ascultarea activă. Precizează și două valori pe care le implică acest tip de ascultare.
2. Citește dialogul de mai jos și răspunde la cerință. — Ioana, știi că mâine am concursul de șah? — Aha... Ai văzut ce poză a pus Radu pe grupul clasei? — Nu. Ți-am zis de concurs, mă emoționează tare! — Lasă, că e doar un joc. Uite, a mai pus una! Identifică două greșeli pe care le face Ioana ca ascultătoare. Pentru fiecare greșeală, notează ce ar fi trebuit să facă un ascultător activ.
3. Un coleg îți spune: „Vreau să mă înscriu la cercul de teatru, dar mi-e teamă că nu voi reuși să-mi învăț rolurile și că o să mă fac de râs pe scenă.” Reformulează, într-un singur enunț, punctul de vedere al colegului, așa cum ar face un ascultător activ, apoi formulează o întrebare de clarificare pe care i-ai putea-o adresa.
4. Precizează două semne nonverbale (de mimică, gestică sau privire) prin care un vorbitor își poate da seama că interlocutorul nu este atent la ce spune. Explică, într-un enunț, de ce poate fi înșelător un gest precum datul din cap, dacă ascultătorul este, de fapt, cu gândul în altă parte.
5. Alcătuiește o listă cu patru reguli pe care le-ai afișa în clasă sub titlul „Cum să fiu un ascultător activ”. Fiecare regulă trebuie formulată într-un enunț clar, la persoana I (de exemplu: „Mă concentrez pe...”).
6. Citește replica de mai jos: „Weekendul acesta merg cu bunicii la munte, la Sinaia. Vom vizita Castelul Peleș, apoi vom urca la Cota 1400, iar duminică seara ne întoarcem acasă, fiindcă luni am test la matematică.” Imaginează-ți că ești ascultătorul. Rezumă, sub forma unei enumerări (ca un ascultător care își verifică înțelegerea), informațiile principale transmise de vorbitor, apoi formulează o întrebare prin care dialogul să poată continua.
7. Precizează două cauze care pot împiedica ascultarea activă într-o conversație (de exemplu, factori interiori ai ascultătorului sau factori din mediul înconjurător). Pentru fiecare cauză, propune o strategie prin care poate fi depășită.
8. Redactează un dialog de 8–10 replici între doi colegi, în care unul povestește un proiect pe care vrea să-l realizeze în această vară, iar celălalt se comportă ca un ascultător activ. În dialog, ascultătorul trebuie: să nu-l întrerupă pe vorbitor; să formuleze cel puțin o întrebare de clarificare; să reformuleze ideea principală a vorbitorului; să ofere un feedback sau o sugestie. Respectă normele de punctuație specifice dialogului.