Structura textului narativ: înlănțuirea și alternanța. Secvențe narative. Interpretarea textului (pornind de la Istoria lui Răzvan de Horia Corcheș)

1. Explică, în două-trei enunțuri, diferența dintre înlănțuire și alternanță ca procedee de legare a secvențelor într-un text narativ. Pentru fiecare procedeu, dă două exemple de cuvinte sau expresii prin care se realizează.

2. Citește fragmentul de mai jos: „Andrei urca în grabă scările muzeului, cu biletul strâns în pumn. Apoi s-a oprit în fața vitrinei cu armuri și a privit lung o sabie veche. Între timp, sora lui, Ioana, căuta disperată telefonul uitat în autobuz. A alergat după autobuz și, la semafor, șoferul i-a întins telefonul pe geam. În tot acest timp, Andrei citea cu atenție plăcuța de lângă sabie: «Sabia unui oștean din armata lui Mihai Viteazul». Atunci a auzit pași grăbiți în spate. În vreme ce el se întorcea, Ioana intra gâfâind în sală, fluturând telefonul.” Câte fire narative identifici în fragment? Precizează personajul și acțiunea centrală a fiecărui fir narativ.

3. Pe baza fragmentului de la itemul 2, transcrie grupurile de cuvinte prin care se face trecerea de la un fir narativ la altul. Precizează de câte ori este întrerupt firul narativ inițial (cel al lui Andrei) și în ce moment al fragmentului se intersectează cele două fire narative.

4. Grupează cuvintele și expresiile de mai jos în două categorii: (a) cuvinte/expresii prin care se face trecerea de la o secvență narativă la alta în cadrul aceluiași fir narativ (înlănțuire); (b) cuvinte/expresii prin care se face trecerea de la un fir narativ la altul (alternanță). Lista: după aceea, între timp, deodată, în acest timp, peste o oră, în vreme ce, a doua zi, în același moment, în alt colț al orașului, imediat.

5. Citește fragmentul: „Era o seară liniștită. Bunicul ațipise în fotoliu, iar ceasul ticăia monoton. Matei deschise cartea de istorie pe care o primise de la profesor cu o zi înainte. Deodată, paginile încep să se învârtă, o lumină puternică umple camera, iar băiatul se trezește pe un câmp plin de oșteni.” Identifică timpurile verbale folosite în fragment, dând câte un exemplu pentru fiecare, și explică rolul fiecăruia în relatarea întâmplării.

6. Citește fragmentul, relatat de un narator-personaj: „Acum stau în fața porții cetății și nu-mi vine să cred. Cu o oră în urmă, mă plictiseam la ora de istorie. Profesorul ne povestise despre bătălia de la Călugăreni, iar eu desenasem pe caiet un steag. Când am atins desenul, banca a început să tremure. Am închis ochii și, când i-am deschis, eram aici. Acum un oștean se apropie și mă întreabă cine sunt.” Realizează o axă a timpului (o listă numerotată) în care să așezi evenimentele în ordinea în care s-au petrecut. Precizează apoi care dintre evenimente aparțin prezentului naratorului-personaj.

7. Citește replica unui copil ajuns, prin călătorie în timp, într-o epocă trecută: „— Wow! E super cool aici! Nuuuu, nu se poate! Chiar sunt în ANUL 1595?” Explică înțelesul cuvintelor din limba engleză și motivul pentru care le folosește copilul. Precizează apoi ce efect au prelungirea sunetelor și scrierea cu majuscule, alegând una dintre variantele de mai jos și motivând alegerea cu exemple din replică: (a) sugerează spontaneitatea discursului; (b) creează apropiere între cititor și naratorul-personaj; (c) evidențiază anumite idei sau emoții.

8. Redactează un text narativ de 80–120 de cuvinte, la persoana a III-a, cu tema „Călătoria în imaginație”, alcătuit din două fire narative care alternează și care se intersectează în final. Folosește cel puțin două cuvinte/expresii de înlănțuire și cel puțin două de alternanță, pe care să le subliniezi. Respectă normele de ortografie și de punctuație.