Structuri textuale în comunicarea orală: secvențe narative, explicative, descriptive și dialogate
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește secvența de mai jos, pe care un elev a povestit-o oral colegilor: „Sâmbătă dimineață, bunicul m-a trezit devreme. Am plecat amândoi la pescuit, pe malul lacului din spatele satului. Am așteptat ore întregi, dar nimic. Pe la prânz, când tocmai voiam să renunț, pluta s-a scufundat brusc. Am tras din toate puterile și am scos un crap uriaș. Bunicul a râs și mi-a spus că norocul vine la cei răbdători.” a) Formulează ideile principale ale secvenței, răspunzând la întrebările: Cine? Ce face? Unde? Când? Cum? De ce? b) Scrie, în două coloane separate, cuvintele care indică timpul și cuvintele care indică locul. c) Transcrie trei verbe și precizează timpul fiecăruia. Ce timp verbal predomină?
2. Pe baza secvenței de la itemul 1, numește trei trăsături ale secvențelor de tip narativ folosite în comunicarea orală. Apoi precizează în ce situații de comunicare orală folosim, de obicei, secvențe narative.
3. Citește explicația de mai jos, dată de un elev unui coleg: „Ca să faci un ghiveci cu răsaduri, mai întâi pui pământ într-un vas. Apoi faci o mică groapă cu degetul. După aceea, așezi semințele și le acoperi ușor cu pământ. La final, uzi puțin și pui vasul la lumină. Ai înțeles? Dacă vrei, îți arăt și eu mâine.” a) Menționează, în câte un enunț, ce se explică, cine explică și de ce explică. b) Numește etapele explicației și cuvintele care le marchează ordinea. c) Transcrie trei verbe și precizează timpul și persoana lor. d) Identifică o întrebare prin care vorbitorul verifică dacă a fost înțeles și explică rolul ei.
4. Scrie trei trăsături ale secvențelor de tip explicativ din comunicarea orală. Apoi formulează, oral sau în scris, o scurtă explicație (4-6 enunțuri) cu titlul „Cum îmi organizez ghiozdanul pentru a doua zi”, în care să folosești cel puțin trei cuvinte care marchează ordinea etapelor și o întrebare adresată ascultătorului.
5. Citește descrierea de mai jos, făcută oral de o elevă: „Bunica mea e o femeie mărunță, cu părul alb ca neaua, strâns într-un coc. Ochii ei căprui, blânzi, zâmbesc parcă singuri. Mâinile-i sunt aspre, dar calde, iar glasul ei domol te liniștește ca un cântec de leagăn. Seara, în bucătăria mică și caldă, ne spune povești.” a) Precizează cine este descris și cine realizează descrierea. b) Transcrie patru grupuri formate din substantiv + adjectiv care redau trăsăturile persoanei. c) Identifică două figuri de stil și numește-le. d) Precizează locul și momentul descrierii.
6. Numește trei trăsături ale secvențelor de tip descriptiv din comunicarea orală. Apoi realizează descrierea unui obiect drag ție (5-7 enunțuri), în care să folosești cel puțin două figuri de stil. Precizează ce elemente paraverbale (ton, ritm, pauze, intensitatea vocii) ai folosi pentru ca prezentarea orală să fie expresivă.
7. Citește dialogul următor: — Andrei, vii diseară la meciul de fotbal? întrebă Mihai. — Aș vrea, dar am de terminat proiectul la istorie. Tu l-ai terminat? — Da, ieri! Hai, te ajut eu o oră și apoi mergem împreună! — Serios? Ești un prieten adevărat, Mihai! a) Precizează cine vorbește, cu cine, despre ce, ce relație există între vorbitori și ce urmărește fiecare. b) Identifică mărcile adresării directe: un substantiv în cazul vocativ și două verbe/pronume la persoana a II-a. c) Transcrie un enunț interogativ, unul exclamativ și unul enunțiativ. d) Numește două atitudini comunicative ale vorbitorilor.
8. Precizează tipul de secvență textuală (narativă, explicativă, descriptivă sau dialogată) căreia îi corespunde fiecare fragment de mai jos și motivează-ți răspunsul printr-o trăsătură: a) „Casa avea ferestre mari, luminoase, iar acoperișul roșu strălucea în soare.” b) „— Ce faci mâine? — Merg la bibliotecă. Vii cu mine?” c) „Ieri am pierdut autobuzul, așa că am alergat până la școală și am ajuns exact la sonerie.” d) „Pentru a salva un document, apeși mai întâi pe «Fișier», apoi alegi «Salvare».” Apoi explică, în 2-3 enunțuri, de ce excesul de gesturi sau de pauze în vorbire poate îngreuna înțelegerea mesajului într-un dialog.