Structuri textuale: secvențe de tip dialogat

1. Explică, în 3–4 enunțuri, ce este dialogul și ce este o replică. Precizează câte replici presupune cel puțin un dialog și ce condiție trebuie să îndeplinească aceste replici. Numește apoi cea mai frecventă formă a dialogului.

2. Citește secvența dialogată de mai jos: IRINA: Mihai, ai terminat afișul pentru serbarea clasei? MIHAI (fără să ridice ochii din telefon): Ce afiș? IRINA (cu voce mai tare, bătând ușor cu degetele în bancă): Afișul pe care l-ai promis ieri! Doamna dirigintă îl vrea până mâine. MIHAI (tresare și lasă telefonul jos): A, da! Iartă-mă, am uitat complet. Mă apuc diseară, promit. IRINA (zâmbind): Bine. Dacă vrei, te ajut eu cu desenele. Numește participanții la dialog și precizează rolul fiecăruia în comunicare (vorbitor, ascultător pasiv sau ascultător activ). Arată cum se schimbă atitudinea lui Mihai pe parcursul dialogului. Justifică fiecare răspuns cu o secvență din text.

3. Citește din nou secvența dialogată de mai jos: IRINA: Mihai, ai terminat afișul pentru serbarea clasei? MIHAI (fără să ridice ochii din telefon): Ce afiș? IRINA (cu voce mai tare, bătând ușor cu degetele în bancă): Afișul pe care l-ai promis ieri! Doamna dirigintă îl vrea până mâine. MIHAI (tresare și lasă telefonul jos): A, da! Iartă-mă, am uitat complet. Mă apuc diseară, promit. IRINA (zâmbind): Bine. Dacă vrei, te ajut eu cu desenele. Transcrie două elemente nonverbale și un element paraverbal din indicațiile din paranteze. Explică, în 2–3 enunțuri, ce informație îi aduc cititorului aceste elemente despre starea personajelor.

4. Citește dialogul următor: BUNICUL (ridicând sprâncenele, cu glas domol): Iar ai venit acasă cu genunchii juliți, Ionuț? IONUȚ (privind în pământ, încet): Am căzut de pe bicicletă... dar n-a fost vina mea! BUNICUL (râzând scurt): Niciodată nu e vina ta. Hai, spune-mi cum s-a întâmplat. IONUȚ (dintr-odată însuflețit, gesticulând): Un câine a ieșit din curtea vecinului și m-a fugărit! Precizează atitudinea comunicativă a fiecărui interlocutor (de exemplu: reproș, ironie blândă, rușine, entuziasm, curiozitate). Pentru fiecare atitudine, indică un indiciu verbal (cuvinte, punctuație) și unul nonverbal sau paraverbal care o susține.

5. Citește dialogul de mai jos, în care interlocutorii nu respectă regulile unei comunicări eficiente: ANDREI: Hai să mergem sâmbătă la teatru, joacă o piesă de... CLARA (îl întrerupe, plictisită): Teatrul e pentru bătrâni. ANDREI: Dar nici nu știi ce piesă... CLARA (răstindu-se): Am zis nu! Și oricum, piesa începe la ora 5 dimineața. Identifică trei reguli ale dialogului care nu sunt respectate (de exemplu: dreptul la replică, politețea, corectitudinea informației, tonul potrivit). Rescrie apoi dialogul în 4–6 replici, astfel încât toate regulile să fie respectate, păstrând aceeași temă.

6. Transformă fragmentul narativ de mai jos într-o secvență dialogată de 6–8 replici, scrisă ca într-un text dramatic (numele personajului, două puncte, replica). Adaugă cel puțin trei indicații în paranteză care să conțină elemente nonverbale sau paraverbale. Fragment: Vânzătoarea de la librărie l-a întrebat pe Radu ce carte caută. Băiatul, emoționat, i-a spus că vrea un cadou pentru sora lui, care împlinește zece ani. Femeia i-a recomandat o carte de aventuri, dar Radu a ezitat, pentru că nu avea destui bani. Până la urmă, vânzătoarea i-a arătat o ediție mai ieftină, iar băiatul a plecat fericit.

7. Imaginează-ți că dialogul de mai jos trebuie adaptat pentru teatrul radiofonic: MAMA (deschide ușa brusc, cu o farfurie în mână): Cine a mâncat toate clătitele? TATA (ascunzând gemul la spate, cu un zâmbet nevinovat): Eu? Nici vorbă! FIICA (chicotind): Tata, ai gem pe mustață! Amintește-ți că teatrul radiofonic folosește doar dialogul, muzica și efectele sonore. Precizează două elemente din indicațiile scenice care nu ar putea fi percepute de ascultători. Propune, pentru fiecare, o soluție (efect sonor, schimbare a tonului vocii sau o replică nouă) prin care ascultătorul să-și poată imagina scena. Explică, în 2–3 enunțuri, de ce componenta paraverbală devine mai importantă la radio decât pe scenă.

8. Redactează o secvență dialogată de 8–10 replici între doi colegi care trebuie să aleagă împreună piesa de teatru pe care o vor pune în scenă la sfârșitul anului școlar. Fiecare are inițial o altă propunere, dar ajung la o înțelegere. Respectă cerințele: folosește linia de dialog și semnele de punctuație corecte; include cel puțin două elemente nonverbale și două elemente paraverbale, redate prin verbe de declarație sau prin indicații; fiecare personaj să-și argumenteze opinia cel puțin o dată; respectă regulile dialogului (politețe, claritate, dreptul la replică).