Textul epic. Narativul literar: scene, fire narative, înlănțuire și alternanță
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Explică, în 3-4 enunțuri, ce este un text epic. În răspuns, precizează cel puțin trei trăsături ale acestuia: cine relatează întâmplările, cum sunt organizate ele, cine participă la acțiune și pe ce se pune accentul.
2. Citește enunțurile de mai jos: a. „Concertul de aseară a fost epic, toată lumea a sărit în picioare!” b. „Balada «Toma Alimoș» are un caracter epic, deoarece relatează faptele unui erou.” Precizează în care enunț cuvântul „epic” este folosit cu sensul corect din limba română și în care apare cu un sens greșit, preluat din limba engleză. Justifică-ți răspunsul în 2-3 enunțuri și propune un cuvânt românesc potrivit care să înlocuiască termenul folosit greșit.
3. Citește fragmentul următor: „Duminică dimineață, Andrei și Mara au pornit spre pădurea de la marginea satului. Pe potecă, au găsit o hartă veche, pe jumătate ruptă. S-au așezat pe o buturugă și au încercat să descifreze semnele de pe ea. Seara, acasă, în camera lui Andrei, cei doi au lipit bucățile hărții cu bandă adezivă. Abia atunci au observat un X roșu desenat lângă moara părăsită.” Stabilește câte scene (secvențe) conține fragmentul. Precizează unde începe fiecare scenă și explică ce anume marchează trecerea de la o scenă la alta.
4. Citește fragmentul următor: „Radu urca grăbit scările blocului, cu biletele de tren în mână. Știa că, dacă întârzie, sora lui va pleca fără el. În același timp, în gară, Ioana se uita neliniștită la ceasul mare de deasupra peronului. Trenul spre Brașov fusese deja anunțat. Între timp, Radu ajunsese în stradă și făcea semn unui taxi.” a. Numește cele două fire narative prezente în fragment. b. Transcrie expresiile prin care naratorul trece de la un fir narativ la celălalt. c. Numește procedeul de prezentare a celor două fire narative și explică, în 2-3 enunțuri, ce efect are asupra cititorului.
5. Grupează expresiile de mai jos în două categorii: (A) expresii care marchează înlănțuirea scenelor dintr-un singur fir narativ și (B) expresii care marchează alternanța a două fire narative. Expresii: „a doua zi”, „între timp”, „peste o săptămână”, „în același timp”, „mai târziu”, „tot atunci, în celălalt capăt al orașului”. Apoi alcătuiește un enunț cu o expresie din fiecare categorie.
6. Textele epice de mari dimensiuni sunt împărțite în capitole și subcapitole. Precizează două roluri pe care le are această împărțire pentru cititor. Ilustrează unul dintre roluri cu un exemplu din fragmentul din „Cireșarii – Aripi de zăpadă” de Constantin Chiriță studiat în lecție.
7. Ideile principale de mai jos, dintr-o povestire inventată, sunt amestecate: a. Ana găsește pe bancă un caiet pierdut, plin de desene. b. Proprietarul caietului, un băiat timid din clasa a VI-a, îi mulțumește și o invită la expoziția lui. c. La expoziție, Ana își dă seama că ea însăși apare în unul dintre desene. d. Ana întreabă prin școală al cui este caietul. Rescrie ideile în ordinea logică și cronologică a întâmplărilor. Apoi explică, în 2-3 enunțuri, cum se leagă întâmplările prin relația cauză-efect, dând un exemplu din șirul ordonat.
8. Redactează un text narativ de 120-150 de cuvinte în care să prezinți două fire narative (de exemplu, doi prieteni care se pregătesc, fiecare în alt loc, pentru aceeași competiție). Folosește procedeul alternanței și cel puțin două expresii care marchează trecerea de la un fir narativ la altul. La final, subliniază expresiile folosite și notează, între paranteze, numele personajului din centrul fiecărui fir narativ.