Textul liric – trăsături, eul liric, imagini și figuri de stil

1. Citește strofa din poezia „O, rămâi…” de Mihai Eminescu: „O, rămâi, rămâi la mine – Te iubesc atât de mult! Ale tale doruri toate Numai eu știu să le-ascult;” Mai târziu în poezie apare versul „Astfel zise lin pădurea”. a) Precizează cine rostește versurile citate și cui i se adresează. b) Numește figura de stil prin care pădurea capătă însușiri omenești și explică, în unu-două enunțuri, ce sentiment transmite această chemare.

2. Citește strofa din poezia „O, rămâi…” de Mihai Eminescu: „Și prin vuietul de valuri, Prin mișcarea naltei ierbi, Eu te fac s-auzi în taină Mersul cârdului de cerbi;” a) Desparte în silabe primele două versuri și precizează măsura fiecăruia (numărul de silabe). b) Precizează care versuri din strofă rimează între ele. c) Transcrie din strofă o imagine auditivă.

3. Citește ultima strofă a poeziei „O, rămâi…” de Mihai Eminescu: „Astăzi chiar de m-aș întoarce A-nțelege n-o mai pot… Unde ești, copilărie, Cu pădurea ta cu tot?” a) Identifică două mărci lexico-gramaticale care arată prezența eului liric (pronume, verbe la persoana I). b) Numește figura de stil din ultimele două versuri. c) Precizează, în unu-două enunțuri, ce sentiment exprimă eul liric și cum se schimbă perspectiva sa față de strofele anterioare (prezentul față de trecutul copilăriei).

4. Citește versurile din poezia „Cine poate ști” de Ana Blandiana: „Că se naște în pepenii verzi, În miezul lor Strălucitor Ca un palat Luminat De rubine, Cu pereți De porfir și nestemate Și cu pardoseala purpurie.” a) Identifică o comparație și un epitet din fragment. b) Explică, în două-trei enunțuri, ce sugerează poeta prin asemănarea miezului de pepene cu un palat și ce rol au culorile în această imagine.

5. Citește finalul poeziei „Cine poate ști” de Ana Blandiana: „Și cum, În miros de lapte, de fân și de fum, Alunecă de-aici, Trasă de fluturi, de buburuze și de furnici, Înspre bunici.” a) Precizează tipul de imagine artistică (vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă etc.) din versul al doilea și numește simțul pe care îl stimulează. b) Transcrie o imagine vizuală din fragment. c) Explică, în unu-două enunțuri, legătura pe care o face poeta între vară, copilărie și bunici.

6. Citește versurile din poezia „Magazinul de cadouri pentru copii” de Iv cel Naiv: „O găletușă cu un roz intens și permanent (Prezent și-n variantele ambiguu sau fluorescent. La pachetul promo – cu sita de separat binele de rău) Pentru vopsit visele copilului copilului tău.” a) Explică sensul figurat al expresiei „sita de separat binele de rău”. b) Precizează ce fel de „marfă” se vinde, de fapt, în acest magazin (obiecte reale sau altceva) și susține răspunsul cu un exemplu din fragment. c) Numește tonul fragmentului (de exemplu: jucăuș, ironic, solemn, trist) și argumentează-ți alegerea într-un enunț.

7. Comparează modul în care este construită comunicarea în două dintre poezii: – Ana Blandiana, „Cine poate ști”: „Tot ce se poate, / Dar mie / Mi-a spus o fetiță cuminte / Că-și aduce aminte / Cum vara vine din copilărie”; – Iv cel Naiv, „Magazinul de cadouri pentru copii”: „Intrați, vă rog, îndrăzniți / Să aflați ce vă doriți: / […] Ușor de ajuns pentru copilul din tine”. a) Transcrie din fiecare fragment câte o marcă lexico-gramaticală a eului liric sau a adresării directe către cititor. b) Precizează, în două-trei enunțuri, o asemănare și o deosebire între cele două fragmente în privința raportului dintre eul liric și cititor.

8. Redactează un text de 80-120 de cuvinte în care să argumentezi că poezia „Cine poate ști” de Ana Blandiana este un text liric. În compunerea ta: – prezintă două trăsături ale textului liric (de exemplu: exprimarea directă a sentimentelor/ideilor, prezența eului liric, imagini artistice și figuri de stil, organizarea în versuri, muzicalitatea); – ilustrează fiecare trăsătură cu câte un exemplu (vers sau secvență) din poezie; – respectă structura unui text argumentativ (ipoteză, argumente, concluzie) și normele de ortografie și punctuație.