Textul narativ literar (consolidare) – „Istoria lui Răzvan” de Horia Corcheș

1. Citește secvențele de mai jos din fragmentul „Istoria lui Răzvan” de Horia Corcheș: „— Eu sunt Dan! Și ne-am retras aici după ce am luptat cu oastea otomană la Călugăreni! […] Suntem în anul 1595!” „[…] buffffff, m-am trezit pe canapeaua prăfuită și cu fraieruʼ de frate-miu smiorcăindu-se pe lângă scară.” a) Transcrie din aceste secvențe două coordonate temporale și două coordonate spațiale. b) Explică, în 2-3 enunțuri, de ce putem spune că în text există două planuri, adică două lumi diferite în care se află personajul principal.

2. Citește secvența de mai jos, extrasă din textul „Istoria lui Răzvan” de Horia Corcheș: „Dragă Sergiu, începusem să înțeleg că am ajuns tocmai în toiul evenimentelor despre care citeam. Și totuși, era limpede că nu mă aflam într-un dreamspace! Așa că începeam să fiu îngrijorat și să mă întreb cum mă voi întoarce ACASĂ!?” a) Precizează tipul de narator și persoana la care se face relatarea. Transcrie două cuvinte care te-au ajutat să răspunzi. b) Cui i se adresează naratorul? Numește o mărcă a adresării din secvență. c) Explică, într-un enunț, ce efect are asupra cititorului faptul că povestea este relatată chiar de cel care a trăit întâmplarea.

3. Mai jos sunt câteva întâmplări din fragmentul „Istoria lui Răzvan” de Horia Corcheș, scrise în altă ordine decât în text: A. Dan îl târăște pe Răzvan până la cortul lui Mihai Vodă, de unde se aude un răcnet, iar Dan intră grăbit înăuntru. B. Răzvan îi povestește lui Sergiu că a luat un 7 și că s-a tot gândit la lupta lui Mihai Viteazul despre care scria bunicul. C. Sângerarea se oprește, iar Răzvan se trezește acasă, pe canapeaua prăfuită. D. Răzvan își zgârie rana de la deget, aceasta începe să sângereze, iar băiatul ajunge pe neașteptate într-o tabără de oșteni. E. Oșteanul Dan îl prinde pe Răzvan lângă un tun și îi povestește despre bătălia de la Călugăreni. a) Rescrie literele în ordinea cronologică a întâmplărilor. b) Scrie, în dreptul fiecărei litere, momentul subiectului căruia îi corespunde întâmplarea: expozițiunea, intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant sau deznodământul. c) Formulează ideea principală pentru întâmplarea de la litera D, folosind un enunț scurt, cu predicatul exprimat printr-un verb la diateza activă.

4. În fragmentul „Istoria lui Răzvan” de Horia Corcheș apar sau sunt pomenite următoarele personaje: Răzvan, Dan, Mihai Vodă, Sinan Pașa, Sergiu, fratele lui Răzvan. a) Grupează aceste personaje în funcție de rolul lor în acțiune: personaj principal, personaj secundar, personaje episodice sau doar pomenite. b) Explică, în 1-2 enunțuri, de ce Sergiu nu participă la acțiune, dar este totuși important în text. c) Realizează o schemă simplă (de exemplu, un tabel sau un desen cu săgeți) în care să arăți cum este legat fiecare personaj de Răzvan.

5. Citește secvențele de mai jos, extrase din textul „Istoria lui Răzvan” de Horia Corcheș, în care povestește Răzvan, personajul principal: „Apoi mi-am zis că dacă el mă ia la întrebări, aș putea să îl întreb și eu câte ceva!” „[…] recunosc, îmi tremurau picioarele de frică, iar omul ăsta mi se părea înfricoșător […]” „[…] având pe moment așa o pleașcă, să vorbesc cu cineva direct implicat în luptă.” „— Copile, începi să mă cam obosești și mi se pare că ești cam dubios, ai haine ciudate și vorbești de parcă ai fi din altă lume!” a) Numește două trăsături morale ale lui Răzvan care se desprind din aceste secvențe și justifică fiecare trăsătură cu o secvență. b) Precizează din ce surse aflăm aceste trăsături: din gândurile și faptele lui Răzvan sau din spusele altui personaj. c) Redactează portretul moral al lui Răzvan, în 40-60 de cuvinte, valorificând trăsăturile identificate.

6. Textul „Istoria lui Răzvan” de Horia Corcheș are note de subsol semnate de personaje inventate. Iată două dintre ele: „acad. Dexolescu – nu există probe științifice, de arheologie lingvistică, cum că acest cuvânt era folosit de oștenii lui Mihai Viteazul. E clar că băiatul inventează, că nu a călătorit în timp. Oare o fi bolnav?” „prof. Gramatescu – probabil copilul, după ce se întoarce din trecut, nu mai reține exact cuvintele pe care le-a folosit interlocutorul său. De aceea, amestecă limbajul aceluia cu propriul limbaj.” a) Compară punctele de vedere ale celor doi autori ai notelor: care dintre ei nu crede deloc povestea lui Răzvan și care încearcă să o explice? b) Explică, în 2-3 enunțuri, ce sugerează numele inventate ale acestor personaje (Dexolescu, Gramatescu) și ce efect au notele asupra cititorului. c) Tu ce crezi: le-a trăit Răzvan cu adevărat sau și-a imaginat întâmplările? Motivează-ți opinia în 3-4 enunțuri, pe baza textului.

7. Citește următoarele structuri folosite de Răzvan în textul „Istoria lui Răzvan” de Horia Corcheș: „MY GOD, mi-am zis, ce să fie asta, unde am nimerit?” „dar ăstea erau parcă adevărate” „cu fraieruʼ de frate-miu” „doi indivizi cu niște suliți în mâini” „Am încurcat-o, mi-am zis!” a) Transcrie o structură în limba engleză și o expresie familiară, specifică vorbirii unui copil de azi. b) Corectează formele „ăstea” și „suliți”, scriindu-le conform normei limbii literare. c) Explică, în 2-3 enunțuri, de ce crezi că autorul a ales pentru narator acest fel de a vorbi și cum ne ajută el să-l cunoaștem pe Răzvan.

8. La sfârșitul fragmentului „Istoria lui Răzvan” de Horia Corcheș, personajul îi promite prietenului său: „Asta a fost azi, dragă Sergiu, dar mâine am de gând să explorez din nou, așa că așteaptă-te la niște noutăți grozave, bineînțeles.” Imaginează-ți că ești Răzvan. Redactează un text narativ de minimum 120 de cuvinte, adresat lui Sergiu, în care să povestești noua ta călătorie în timp, într-o altă perioadă istorică aleasă de tine. Respectă următoarele cerințe: – relatează la persoana I, ca narator-personaj; – precizează clar momentul și locul acțiunii; – respectă momentele subiectului (de la plecare până la întoarcerea acasă); – inserează o secvență dialogată de cel puțin patru replici cu un personaj din acea epocă; – respectă normele de ortografie și de punctuație.