Textul nonliterar: „Edificiul lecturii” de Mircea Cărtărescu
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește secvența din primul alineat al textului „Edificiul lecturii” de Mircea Cărtărescu: „În lumea lecturii nu mai citești cărți, ci trăiești sub enorma lor boltă, construită din cărți, dar depășindu-le, așa cum o catedrală e mai mult decât pietrele din care e făcută.” Explică, în două–trei enunțuri, ce anume reprezintă, în această comparație, „pietrele” și ce reprezintă „catedrala”. Precizează ce idee despre lectură susține autorul prin această comparație.
2. În primul alineat, autorul descrie drumul său de cititor: „Mai întâi a fost, pentru mine, plăcerea cititului, apoi obiceiul cititului, în fine, monomania cititului. [...] Abia când cititul a devenit pentru mine adicție am început să pătrund filosofia sa, care este lectura.” Numește, în ordine, cele patru trepte prin care a trecut autorul și explică fiecare treaptă cu cuvintele tale, într-un enunț scurt.
3. Autorul compară cititorul genuin cu „un turist care, fără niciun ghid, intră într-o biserică barocă”. Turistul admiră detalii: o sculptură, o broderie în lemn aurit, un sfânt în armură, o boltă pictată. Răspunde, în trei–patru enunțuri: a) Ce îi lipsește turistului pentru a înțelege biserica în întregul ei? Numește două lucruri menționate în text. b) Ce înseamnă, în cazul unui cititor, să vadă doar detaliile, fără să perceapă ansamblul?
4. Citește enunțul: „Paradoxul este că, pentru a ajunge în cultură, pentru a o vedea din interior, trebuie deja să fi fost acolo.” Explică, în două–trei enunțuri, de ce această idee este un paradox (pare contradictorie). Precizează apoi ce soluție oferă autorul în enunțurile imediat următoare, pentru ca cititorul să nu se descurajeze.
5. Recitește alineatul: „Mai târziu citim ca să ne-mbogățim cunoștințele despre lume, ca să ne odihnim după lungile ore de serviciu, ca să ne satisfacem viciul aventurii, ca să nu ne plictisim în metrou.” a) Transcrie cele patru scopuri ale cititului enumerate de autor. b) Adaugă un alt scop pentru care citește un elev de vârsta ta. c) Explică, într-un enunț, de ce, potrivit textului, și cititorul care a ajuns la lectură „continuă să citească și la acest mod genuin”.
6. Autorul afirmă: „dacă cititul e arta plinului, a materialelor brute de construcție, lectura trăiește din goluri” și adaugă: „O vioară plină nu poate scoate sunete și într-o catedrală plină n-ai putea pătrunde.” Explică, în trei–patru enunțuri, ce înțelegi prin „golurile” dintre cărți și de ce, în opinia autorului, aceste goluri sunt necesare pentru ca lectura să aibă loc.
7. În text apar cuvintele: „genuin” (citind genuin), „pantagruelică” (cu o poftă pantagruelică) și „monomania” (monomania cititului). a) Explică sensul fiecărui cuvânt în contextul dat (poți folosi DEX-ul). b) Alcătuiește câte un enunț propriu, despre cărți sau despre școală, în care să folosești corect fiecare dintre cele trei cuvinte.
8. Mircea Cărtărescu spune că, după multe lecturi, cititorul ajunge la „scriitori înrudiți spiritual” și învață să arunce „punți și arcuri” între cărți diferite. Redactează un text de 80–100 de cuvinte în care să prezinți propriul tău „edificiu al lecturii”: numește două–trei cărți citite de tine, între care observi o legătură (temă, personaje, idei, stare transmisă), și explică această legătură. Încheie textul cu un enunț în care să precizezi dacă ești de acord cu ideea autorului că lectura se construiește din conexiuni între cărți.