Tradiții și obiceiuri legate de sentimente și emoții
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Explică, în 4-6 rânduri, ce înseamnă cuvântul „dor”. În răspuns, precizează: a) din ce cuvânt latinesc provine și ce însemna acesta; b) cum s-a schimbat sensul lui în limba română; c) de ce este considerat un cuvânt greu de tradus în alte limbi. Dă apoi două exemple de situații în care unui om îi poate fi dor de cineva sau de ceva.
2. Citește versurile de mai jos, scrise în stilul poeziei populare: „Frunză verde de sulfină, Dorule, de unde vii? De la mama din grădină Și de-acasă, din câmpii. Dorule, nu mă lăsa, Că mi-e dor de casa mea!” a) Numește sentimentul dominant exprimat în versuri și precizează de cine sau de ce îi este dor celui care vorbește. b) Identifică figura de stil prin care dorul este tratat ca o ființă și explică ce sugerează. c) Precizează în ce caz este substantivul „Dorule” și ce rol are în text.
3. Compară sărbătoarea de Dragobete cu Ziua Îndrăgostiților (Sf. Valentin). Precizează pentru fiecare: data la care se sărbătorește, originea (românească sau împrumutată din altă cultură), un obicei specific și legătura cu venirea primăverii. Formulează apoi o asemănare și două deosebiri între cele două sărbători.
4. Încadrează fiecare dintre exemplele de mai jos într-una dintre categoriile: doină, mit sau ritual. Justifică fiecare alegere printr-o trăsătură a categoriei respective, așa cum a fost prezentată în lecție. a) Plugușorul, urarea rostită de Anul Nou, după reguli păstrate din bătrâni. b) Povestea despre o ființă fantastică ce intră noaptea în casă pe horn și se transformă într-un flăcău frumos. c) O melodie populară cu ritm liber, în care cântărețul își mărturisește dorul și tristețea.
5. Prezintă, în 5-7 rânduri, mitul Zburătorului. Menționează: sub ce forme apare această ființă fantastică, pe unde intră în casă, ce se întâmplă cu fetele chinuite de el și cum sunt salvate, ce simbolizează mitul. Numește apoi doi scriitori români care au valorificat acest mit și câte o operă a fiecăruia.
6. Identifică substantivele din enunțul de mai jos, precizând cazul și funcția sintactică a fiecăruia: „Tinerii din sat sărbătoreau iubirea în ziua de Dragobete.”
7. a) Explică formarea adjectivelor „dornic” și „îndrăgostit”. b) Precizează câte forme flexionare are adjectivul „dornic” și scrie-le. c) Construiește două enunțuri despre o tradiție sau un obicei, în care adjectivul „dornic” să fie, pe rând, la comparativul de superioritate și la superlativul relativ de superioritate.
8. Imaginează-ți că un elev dintr-o altă țară vine în vizită la școala ta. Redactează un text de 120-150 de cuvinte în care să-i prezinți o tradiție românească legată de sentimente (de exemplu: Dragobetele, Ziua dorului sau doina). În text: explică în ce constă tradiția și ce sentiment exprimă; compar-o cu o tradiție sau o sărbătoare asemănătoare din altă cultură; exprimă-ți opinia despre importanța păstrării acestei tradiții, susținând-o cu un argument. Respectă normele ortografice și de punctuație.