Evaluare. Fabula „Racul, broasca și știuca” de Alecu Donici: text narativ în versuri, adjectivul, unitate și moralitate
Disciplina: Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiarăClasa: a 8-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește versurile din fabula „Racul, broasca și știuca” de Alecu Donici: „Și la el toți se înhamă: / Trag, întind, dar iau de seamă / Că sacul stă neclintit, / Căci se trăgea neunit.” Explică, în două-trei enunțuri, sensul expresiei „iau de seamă” și sensul cuvântului „neclintit” din aceste versuri. Pentru fiecare, scrie un sinonim potrivit în context.
2. Citește ultima strofă a fabulei „Racul, broasca și știuca” de Alecu Donici: „Așa-i și la omenire, / Când în obște nu-i unire: / Nicio treabă nu se face / Cu izbândă și cu pace.” Formulează cu propriile cuvinte, într-un enunț, morala fabulei. Apoi descrie, în două-trei enunțuri, o situație din viața școlară în care această morală se potrivește.
3. Citește prima strofă a fabulei „Racul, broasca și știuca” de Alecu Donici: „Racul, broasca și o știucă / Într-o zi s-au apucat / De pe mal în iaz s-aducă / Un sac cu grâu încărcat.” Precizează tipul de rimă din această strofă. Susține răspunsul cu perechile de cuvinte care rimează.
4. În fabula „Racul, broasca și știuca” de Alecu Donici, animalele hotărăsc împreună să ducă un sac cu grâu în iaz: „Racul înapoi se da, / Broasca tot în sus sălta, / Știuca foarte se izbea / Și nimic nu isprăvea.” Numește figura de stil prin care animalele primesc însușiri omenești. Explică, în două-trei enunțuri, de ce autorul a ales animale pentru a vorbi despre oameni. Folosește în explicație și versurile citate.
5. Precizează gradul de comparație al adjectivelor subliniate din enunțurile de mai jos (adjectivele sunt scrise cu majuscule): a. Racul era MAI ÎNCET decât știuca. b. Broasca părea FOARTE GRĂBITĂ. c. Sacul cu grâu era GREU. d. Știuca a fost CEA MAI ÎNCĂPĂȚÂNATĂ dintre animale. e. Unirea este TOT ATÂT DE IMPORTANTĂ ca hărnicia.
6. Transcrie enunțurile de mai jos și completează spațiile libere cu forma corectă a superlativului relativ al adjectivului din paranteză (cel / cea / cei / cele mai + adjectiv). Acordă adjectivul cu substantivul. a. Unirea este ... (puternic) armă a unui grup. b. Racul și știuca au fost ... (nepriceput) parteneri. c. Faptele bune sunt ... (frumos) daruri pentru ceilalți. d. Egalitatea este ... (drept) cale spre înțelegere. e. Sacul acela era ... (greu) dintre toate.
7. Precizează funcția sintactică (atribut adjectival sau nume predicativ) a adjectivelor scrise cu majuscule din enunțurile de mai jos: a. Animalele erau NEUNITE. b. Știuca ÎNCĂPĂȚÂNATĂ se izbea de mal. c. Efortul lor a rămas ZADARNIC. d. Oamenii CINSTIȚI își respectă promisiunile. e. Morala fabulei este CLARĂ. Apoi scrie un enunț propriu în care adjectivul „harnic” să fie atribut adjectival și altul în care să fie nume predicativ.
8. Scrie un text argumentativ de 60-100 de cuvinte în care să răspunzi la întrebarea: „Poate un grup să reușească dacă membrii lui nu lucrează împreună?”. Pornește de la fabula „Racul, broasca și știuca” de Alecu Donici. În această fabulă, cele trei animale trag același sac cu grâu în direcții diferite: racul înapoi, broasca în sus, știuca spre apă. De aceea, sacul rămâne pe loc. Vei avea în vedere: să formulezi o opinie clară; să aduci două argumente, dintre care unul din fabulă și unul din experiența ta; să formulezi o concluzie; să respecți normele de ortografie și de punctuație.