„Acuarelă” de Ion Minulescu: lectură, interpretare și aplicații de limbă
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Explică, în cel puțin 50 de cuvinte, semnificația titlului poeziei „Acuarelă” de Ion Minulescu. Vei avea în vedere sensul cuvântului „acuarelă” (tehnică de pictură) și legătura dintre acest sens și imaginea orașului descris în poezie.
2. Transcrie versul care se repetă în poezie, precizează de câte ori apare în text și explică, în două-trei enunțuri, rolul acestei repetiții.
3. a) Transcrie din poezie câte o structură care conține: o personificare, o comparație, un epitet și o enumerație. b) Explică, în câte un enunț, semnificația fiecărui procedeu artistic transcris la punctul a).
4. a) Transcrie o imagine artistică vizuală și o imagine artistică auditivă din poezie. b) Scrie două perechi de cuvinte care rimează. c) Observă lungimea versurilor „Numărând / În gând” și „Și din cer”, apoi explică, în două-trei enunțuri, ce sugerează alternanța dintre versurile lungi și cele foarte scurte.
5. Numește tiparul textual dominant al poeziei „Acuarelă” și justifică răspunsul cu două exemple din text. Precizează apoi dacă vocea lirică este prezentă în mod explicit, adică prin mărci ale persoanei I. Argumentează răspunsul.
6. Comentează, într-un text de 80–100 de cuvinte, ultima strofă a poeziei („În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână / Un bătrân și o bătrână – / Două jucării stricate – / Merg ținându-se de mână...”). Vei avea în vedere: – semnificația metaforei „Două jucării stricate”; – legătura acestei imagini cu versul „Par păpuși automate, date jos din galantare”; – sentimentul pe care îl transmite strofa.
7. Pornind de la structura „Două jucării stricate”, rezolvă cerințele: a) Precizează partea de vorbire și valoarea cuvântului „Două”. b) Precizează felul adjectivului „stricate” după formă și funcția lui sintactică. c) Scrie adjectivul „lentă” din text la gradul comparativ de superioritate și la gradul superlativ absolut. d) Alcătuiește un enunț în care numeralul „trei” să aibă valoare substantivală.
8. a) Precizează partea de vorbire a cuvântului „o” din structura „Un bătrân și o bătrână”. b) Precizează partea de vorbire, felul și funcția sintactică a cuvântului „jos” din versul „Par păpuși automate, date jos din galantare”. c) Alcătuiește două enunțuri despre ploaie: unul în care cuvântul „o” să fie pronume personal și altul în care să fie numeral cardinal.