Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă

1. Citește enunțurile de mai jos și transcrie interjecțiile. Precizează, pentru fiecare, dacă este interjecție propriu-zisă (exprimă stări, senzații, sentimente) sau onomatopeică (imită sunete, zgomote). a) Vai, ce frumos a nins azi-noapte! b) Pisica face miau lângă ușă. c) Brr, ce frig e afară! d) Ceasul din hol face tic-tac toată noaptea. e) Aoleu, mi-am uitat cheile acasă! f) Pleosc! Piatra a căzut în lac.

2. Clasifică după formă (simple, repetate, compuse) următoarele interjecții: hei, mor-mor, trosc, cioc-cioc, tura-vura, ah, lipa-lipa, heirup, zdup, ham-ham.

3. Precizează ce rol are în comunicare fiecare interjecție subliniată în enunțurile de mai jos (exprimă o reacție sau o stare sufletească; transmite un ordin sau un îndemn; arată adresarea; prezintă un obiect, o persoană sau un fapt; inițiază sau păstrează contactul între vorbitori): a) Bravo, ai câștigat concursul! b) Ssst, copilul doarme! c) Măi Ionele, vino încoace! d) Iacătă și scrisoarea pe care o așteptai! e) Alo, cine este la telefon?

4. Scrie câte o onomatopee care imită sunetul scos de: a) câine; b) rață; c) cocoș; d) pisică; e) un obiect greu care cade pe podea. Apoi alcătuiește un enunț în care să folosești două dintre aceste onomatopee.

5. Identifică interjecțiile cu funcție sintactică de predicat verbal din enunțurile de mai jos. Justifică, pentru fiecare, de ce este interjecție predicativă (ce acțiune exprimă). a) Na-ți cartea pe care mi-ai cerut-o! b) Of, ce zi lungă! c) Uite-l pe fratele tău la poartă! d) Și broasca, țop! în baltă. e) Hai repede la masă! f) Ura, am câștigat!

6. Precizează funcția sintactică a interjecțiilor subliniate (predicat verbal, nume predicativ, atribut) sau arată că nu au funcție sintactică: a) E vai de capul lui! b) Avea o căruță hodorogită, zdronca-zdronca. c) Iepurașul zbughi! în tufiș. d) Aha, acum am înțeles lecția! e) Halal prieten mi-ai fost!

7. Alcătuiește enunțuri în care interjecția hai să fie: a) interjecție predicativă (predicat verbal); b) interjecție fără funcție sintactică, care transmite un îndemn sau exprimă o stare. Procedează la fel cu interjecția uite.

8. Redactează un text de 60–80 de cuvinte, în care să descrii o furtună sau o dimineață la țară. Folosește cel puțin: două onomatopee, o interjecție propriu-zisă și o interjecție predicativă. Subliniază interjecțiile folosite și precizează felul fiecăreia. Respectă regulile de ortografie și punctuație (cratima la interjecțiile repetate și compuse, virgula sau semnul exclamării după interjecție).