Creațiile lui Constantin Brâncuși și cultura folclorică
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește textul de mai jos și răspunde la cerințe. „Constantin Brâncuși s-a născut în 1876, în satul Hobița din județul Gorj. Copil fiind, a păzit oile și a cioplit în lemn, așa cum făceau meșterii din satul său: porți, linguri, furci de tors. Mai târziu a studiat la Craiova și la București. Apoi a plecat, mai mult pe jos, până la Paris. Acolo a lucrat pentru scurt timp în atelierul celebrului sculptor Auguste Rodin. L-a părăsit curând, spunând că «la umbra marilor copaci nu crește nimic». Formele simple ale porților maramureșene și gorjene, ale stâlpilor de pridvor și ale ceramicii țărănești au rămas pentru el un izvor de inspirație toată viața.” a) Precizează, într-un enunț, tema textului. b) Explică, în două–trei enunțuri, cum sunt organizate informațiile în text (ordinea în care sunt prezentate). c) Numește două obiecte de artă populară menționate în text care l-au inspirat pe Brâncuși.
2. Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, realizat de Constantin Brâncuși în anii 1937–1938, cuprinde trei opere: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului. Citește descrierile de mai jos, scrie pentru fiecare numele operei la care se referă și justifică-ți alegerea, într-un enunț, printr-un detaliu din descriere. A. O lespede rotundă de piatră, înconjurată de douăsprezece scaune în formă de clepsidră, care amintesc de masa la care familia se adună în tăcere înaintea unei despărțiri. B. Un șir de module romboidale suprapuse, care urcă spre cer ca un stâlp de pridvor fără sfârșit, în amintirea celor căzuți în Primul Război Mondial. C. O construcție de piatră pe ai cărei stâlpi apare, repetat, un motiv format din două jumătăți de cerc lipite, ca doi ochi care privesc împreună, simbol al iubirii care unește două ființe.
3. Constantin Brâncuși a afirmat: „Simplitatea nu este un scop în artă, dar ajungi la simplitate fără voia ta, apropiindu-te de sensul real al lucrurilor.” Explică, în patru–cinci enunțuri, cum înțelegi această afirmație. Ilustrează-ți explicația cu un exemplu din creația sculptorului (de exemplu, păsările sale) și cu un exemplu din arta populară românească (un obiect, un motiv decorativ, o cusătură, un vas de ceramică etc.).
4. Citește cele două opinii de mai jos. Opinia 1: „Brâncuși rămâne, înainte de toate, un țăran din Gorj. Sculpturile lui nu pot fi înțelese fără porțile de lemn, fără stâlpii caselor și fără basmele pe care le-a auzit în copilărie.” Opinia 2: „Brâncuși este un artist al lumii întregi. Formele lui pure vorbesc oricui, fie că privitorul a văzut vreodată un sat românesc, fie că nu.” a) Formulează, în câte un enunț, ideea principală a fiecărei opinii. b) Compară cele două puncte de vedere, în trei–patru enunțuri, arătând prin ce se aseamănă și prin ce se deosebesc. c) Precizează cu care dintre opinii ești de acord (sau dacă le poți uni) și motivează-ți răspunsul într-un enunț.
5. Citește informațiile de mai jos. • În basmele românești, Pasărea măiastră este o pasăre strălucitoare, cu pene de aur, care vorbește, cântă minunat și îl ajută pe Făt-Frumos. • În basmele rusești apare Pasărea de foc (Jar-ptița): penele ei luminează noaptea ca un foc, iar eroul pornește în lungi călătorii ca să o prindă. • În mitologia grecilor și a egiptenilor, Phoenixul (Pasărea Phoenix) arde la sfârșitul vieții și renaște din propria cenușă. Redactează un text de cinci–șase enunțuri în care să compari Pasărea măiastră din cultura românească cu una dintre păsările fabuloase din alte culturi prezentate mai sus. Precizează cel puțin o asemănare și o deosebire, apoi explică de ce crezi că Măiastra lui Brâncuși poate fi înțeleasă de oameni din culturi diferite.
6. Citește fragmentul de mai jos. „Brâncuși a ajuns la Paris, unde lucrările LUI au început să fie admirate. Rodin I-a oferit un loc în atelier, dar EL a refuzat. Măiastra a fost prima pasăre sculptată de artist. ACEASTA a fost urmată de multe altele. CINE privește sculpturile descoperă în ELE povești vechi.” Precizează, pentru fiecare dintre cuvintele scrise cu majuscule (LUI, I, EL, ACEASTA, CINE, ELE), felul pronumelui, cazul și funcția sintactică.
7. Cerințe de vocabular: a) Explică sensul cuvântului „măiastră” din numele sculpturii lui Brâncuși și precizează cu ce cuvânt din familia lexicală a acestuia se înrudește (indiciu: cuvântul îl numește pe cel care știe să facă un lucru cu mare pricepere). b) Scrie câte un sinonim potrivit contextului pentru cuvintele subliniate din enunțul: „Sculptorul ȘLEFUIA bronzul până când forma devenea PURĂ și STRĂLUCITOARE.” c) Alcătuiește un enunț despre arta lui Brâncuși în care să folosești cuvântul „esență” cu sensul de „ceea ce este fundamental, partea cea mai importantă a unui lucru”.
8. Imaginează-ți că ai un blog dedicat culturii românești. Redactează o postare, de opt–zece enunțuri, cu titlul „Păsările lui Brâncuși și păsările din basme”, în care: • să prezinți legătura dintre seria de păsări sculptate de Constantin Brâncuși și imaginea păsării fabuloase din folclorul românesc; • să explici ce sugerează forma alungită și lustruită a păsărilor sculptorului (zbor, lumină, înălțare); • să adresezi cititorilor o invitație de a privi aceste opere; • să folosești cel puțin trei tipuri diferite de pronume, pe care să le subliniezi. Respectă normele de ortografie și de punctuație.