Obiecte de artă. Tradiție și creație – Constantin Brâncuși
Disciplina: Limba și literatura românăClasa: a 7-a
Nume elev: ____________________Data: ____________
1. Citește afirmația lui Constantin Brâncuși: „Simplitatea este partea esențială a lucrurilor complicate.” Explică, în trei–patru enunțuri, cum înțelegi această afirmație. Dă un exemplu din viața de zi cu zi sau din artă care să o ilustreze.
2. Citește cele două afirmații ale lui Constantin Brâncuși: A. „Să vezi până departe este una, să mergi departe este alta.” B. „Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poți să vezi foarte departe.” Precizează, în trei–patru enunțuri, o idee comună celor două afirmații și o diferență dintre ele.
3. Citește textul de mai jos și răspunde la cerințe. „Ansamblul monumental de la Târgu Jiu a fost inaugurat în anul 1938 și este dedicat eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Lucrările sunt așezate de-a lungul unei axe numite Calea Eroilor. Prima este Masa Tăcerii, o masă rotundă din piatră, înconjurată de douăsprezece scaune în formă de clepsidră, care amintesc de trecerea timpului. Urmează Aleea Scaunelor și Poarta Sărutului, pe care apare de mai multe ori motivul celor două jumătăți ale unui cerc, asemănător unui ochi. Ansamblul se încheie cu Coloana fără Sfârșit, alcătuită din module care se repetă, ca o scară spre cer.” a) Precizează în ce ordine sunt prezentate informațiile în text și ce cuvinte sau expresii marchează această ordine. b) Explică, în două–trei enunțuri, de ce crezi că scaunele din jurul Mesei Tăcerii au formă de clepsidră.
4. Brâncuși s-a născut la Hobița, în Gorj, și a cunoscut de copil arta populară: porțile sculptate din lemn, stâlpii de pridvor ai caselor țărănești, stâlpii funerari din cimitirele satelor. Explică, în patru–cinci enunțuri, cum îmbină operele sale tradiția și creația. Ilustrează răspunsul cu cel puțin două opere: Coloana fără Sfârșit, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii sau Cuminţenia Pământului.
5. Compară, în cinci–șase enunțuri, un obiect de artă tradițional românesc cu un obiect de artă tradițional din altă cultură. Exemple de obiecte românești: poarta maramureșeană, ceramica de Horezu, ouăle încondeiate, ia. Exemple din alte culturi: păpușa matrioșka din Rusia, origami din Japonia, covoarele persane. Precizează o asemănare și o deosebire, cu referire la material, la motive sau la rostul obiectului în comunitate.
6. Citește enunțul de mai jos: „Sculptorul, ale cărui opere le-am admirat la muzeu, ne-a învățat că nimic nu este mai greu decât simplitatea.” Identifică cele patru pronume din enunț. Pentru fiecare pronume, precizează felul, cazul și funcția sintactică.
7. Redactează un text de opt–zece enunțuri în care să prezinți un obiect de artă tradițional din zona în care locuiești sau pe care îl cunoști. Poate fi un obiect de ceramică, o țesătură, un obiect sculptat în lemn, o mască sau un ou încondeiat. Precizează: – materialul; – motivele decorative; – rostul obiectului; – de ce poate fi considerat, în același timp, tradiție și creație. Respectă normele de ortografie și de punctuație.
8. Brâncuși afirma: „Arta nu e o evadare din realitate, ci o intrare în realitatea adevărată, în singura realitate valabilă.” Formulează, în cinci–șase enunțuri, punctul tău de vedere despre această afirmație. Cerințe: – susține-ți opinia cu două argumente; – folosește conectori potriviți (de exemplu: în primul rând, în al doilea rând, așadar); – pregătește textul ca să îl poți prezenta oral în fața colegilor.