Derivarea. Compunerea. Familia lexicală

1. Se dă seria de cuvinte: lemnar, lemnos, a înlemni, lemnărie. Stabilește cuvântul de bază și rădăcina comună. Apoi precizează, pentru fiecare cuvânt din serie, prefixul și/sau sufixul cu care a fost format.

2. Formează, cu ajutorul prefixelor, antonimele cuvintelor de mai jos: cinstit, a lega, a acoperi, mulțumit, a aproba. Notează prefixul folosit în fiecare caz. Explică apoi, într-un enunț, de ce se scrie „a dezlega” cu „z”, dar „a descoperi” cu „s”.

3. Identifică diminutivul din fiecare enunț de mai jos și precizează ce valoare are în context: afectivitate pozitivă, atitudine ironică/depreciativă sau atenuarea politicoasă a unei cereri. a) Vă rog, mai așteptați-mă o clipiță! b) Bunicuța mea ne face mereu plăcinte calde. c) S-a lăudat că e mare poet, dar e doar un poețaș. Scrie apoi câte un augmentativ pentru cuvintele „băiat” și „carte”.

4. În fiecare pereche de mai jos, un singur cuvânt conține un sufix lexical: băiețelul / băieții; florăreasa / florile; pădurarul / pădurile. Indică acel cuvânt și sufixul lui lexical. Explică apoi, într-un enunț, ce rol au elementele finale „-i” și „-le” din celelalte cuvinte și de ce acestea nu sunt sufixe lexicale. Pentru a răspunde, adu cuvintele la forma din dicționar.

5. Grupează cuvintele următoare în patru categorii: derivate cu prefix, derivate cu sufix, derivate parasintetice și derivate în serie. Cuvintele sunt: a înstrăina, nedrept, pădurice, a îmbogăți, grădinăreasă, a reciti, voinicesc, orășeancă. Pentru derivatele parasintetice și pentru cele în serie, arată cum s-au format.

6. Precizează pentru fiecare cuvânt compus de mai jos dacă s-a format prin coordonare, prin subordonare sau prin abreviere: câine-lup, redactor-șef, gura-leului, untdelemn, SUA, Tarom. Observă cum se scriu aceste cuvinte și grupează-le după scriere: legat, cu cratimă sau din inițiale/fragmente de cuvinte. Explică apoi sensul cuvintelor „autoportret” și „telecomandă”, pornind de la sensul prefixoidelor din care sunt formate.

7. Identifică intrusul din fiecare serie și explică, într-un enunț, de ce nu face parte din aceeași familie lexicală cu celelalte cuvinte: a) cântec, a cânta, cântăreț, cantină; b) iarbă, ierbos, ierbar, iarnă; c) vânt, vântos, a vântura, vânat. Alcătuiește apoi familia lexicală a cuvântului „frunză”, cu cel puțin cinci cuvinte.

8. Redactează un text de 5–7 enunțuri despre o excursie la munte. Folosește cel puțin două cuvinte derivate (dintre care unul să fie diminutiv), cel puțin două cuvinte compuse și un cuvânt format cu un prefixoid. Subliniază aceste cuvinte și precizează, sub text, modul de formare al fiecăruia.